Tensiunile din Kazahstan erau vizibile de ani, dar nimeni nu se aștepta ca o manifestație izbucnită în orașul vestic Janaozen din cauza prețului la energie să genereze o amplă mișcare de protest care a măturat guvernul, a provocat zeci de victime și a determinat intervenția trupelor rusești.

Dublarea prețului la combustibil în Janaozen a fost doar declanșatorul furiei cetățenilor, care s-a adunat, după ani în care au suportat corupția guvernului, condițiile grele de trai – în ciuda bogățiilor naturale ale țării – și lipsa libertăților politice.

După cum scrie corespondentul Radio Europa Liberă Bruce Pannier, oamenii din Kazahstan au ajuns în cele din urmă la capătul răbdării, după promisiunile neîndeplinite ale regimului autoritar care doar a simulat reformele.

Nu sunt nici pe departe primele proteste de acest gen.

În primăvara lui 2016, mii de oameni au demonstrat în țara central-asiatică împotriva intenției guvernului de a liberaliza proprietatea terenurilor, care a stârnit temeri că pământul va fi cumpărat de străini, în special de chinezi.

Au existat însă și alte probleme. Una dintre cele mai importante revendicări ale protestatarilor a fost reducerea datoriilor personale pentru cei care au făcut împrumuturi în valută, înainte ca guvernul să permită monedei naționale – Kazah Tenge – să se deprecieze și să își piardă jumătate din valoare.

La asta s-a adăugat inflația produsă în momentul în care moneda națională s-a depreciat, de la 182 de tenge la dolar la 340 de tenge la un dolar, afectându-i pe aproape toți cetățenii.

După protestele din 2016, guvernul a retras reforma care ar fi permis vânzarea terenurilor către străini și a colaborat cu băncile pentru a reduce povara datoriilor, în vreme ce a mărit salariile și beneficiile sociale.

Dar aceste schimbări au rezolvat doar o parte din probleme.

Nazarbaev a făcut un pas înapoi, regimul a rămas neschimbat

În martie 2019, liderul autoritar kazah care a condus țara de la independența din 1989, Nursultan Nazarbaev, a demisionat și a predat președinția protejatului său Kasîm-Jomart Tokaev.

Nursultan Nazarbaev

Dar Nazarbaev a păstrat funcția de președinte al Consiliului de Securitate, de unde a continuat să influențeze deciziile.

Una dintre primele decizii ale lui Tokaev a fost să schimbe numele capitalei, Astana, în Nur-Sultan. De asemenea, el a numit-o pe fiica lui Nazarbaev, Darigha, la șefia Senatului, a doua funcție în stat.

Deciziile au nemulțumit mulți cetățeni care au crezut că lunga domnie a familiei Nazarbaev s-a sfârșit. Au urmat noi proteste.

Au existat demonstrații înainte și după alegerile prezidențiale din 9 iunie 2019, când oamenii și-au exprimat frustrările față de o schimbare de lider orchestrată de la vârf și în care ei nu au avut niciun cuvânt.

Reformele politice din Kazahstan au rămas la nivel de promisiune.

Sistemul politic este controlat ferm de guvern. Doar partidul de guvernare, Nur Otan, care deține cele mai multe locuri în parlament, și o mână de partide de fațadă, sunt înregistrate în mod oficial.

Grupările politice și organizațiile non-guvernamentale care sunt critice la adresa guvernului și a sistemului sunt închise sau forțate să își înceteze activitatea.

În cele din urmă, epidemia COVID a oferit guvernului oportunitatea de a interzice demonstrațiile, în speranța că cel puțin pentru moment, va reuși să calmeze tensiunile.

Nu a fost așa.

Problemele economice au amplificat nemulțumirile

Proteste au avut loc înainte și după alegerile pentru camera inferioară a parlamentului din 10 ianuarie 2021, mai ales că scrutinul nedemocratic a avut un rezultat cunoscut dinainte – partidul de guvernare a câștigat.

La nemulțumirea față de acest scrutin s-a adăugat și faptul că cetățenii nu au dreptul de a vota pentru a-i alege pe membrii Senatului.

În continuare, autoritățile au făcut eforturi pentru a sufoca protestele. O nouă lege privind adunările publice nu a răspuns revendicărilor oamenilor, deoarece îi obliga pe organizatorii oricărui protest să ceară aprobarea oficială.

În schimb, autoritățile au organizat raiduri preventive la activiști și organizatorii de proteste, arestând oameni chiar înainte de demonstrațiile anunțate pe rețelele sociale.

Între timp, niciuna dintre problemele sociale și economice ale cetățenilor nu au fost rezolvate. În 2021, prețurile au crescut pe toată linia, generând cele mai ample proteste din țară din ultimii 20 de ani.

Când Nazarbaev a făcut pasul înapoi, oamenii au sperat că țara va intra într-o nouă eră, în care cetățenii vor avea un rol mai important în politică, iar viețile lor se vor îmbunătăți. Dar după aproape trei ani de la acest moment, aproape nimic nu s-a schimbat.

Mulți oameni au încă probleme serioase în a face față cheltuielilor zilnice. Și asta într-o țară care are vaste bogății naturale.

Kazahstanul are într-adevăr rezerve uriașe de hidrocarburi. Potrivit Oil & Gas Journal, statul cu 19 milioane de locuitori avea rezerve de 30 de miliarde de barili de petrol în 2018, pe locul doi, după Rusia, în regiunea Eurasiatică, și pe locul 12 în lume, din acest punct de vedere.

Relevant este și faptul că statul central-asiatic este unul dintre cei mai importanți producători de uraniu.

Iar în vreme ce oamenii se plâng de probleme economice, ei pot afla detalii despre viața de lux dusă de familia, prietenii și apropiații lui Nazarbaev și a celorlalte elite politice și economice.

„Pleacă, bătrâne!”

Accesul la vârf este imposibil, în condițiile în care sistemul politici a continuat să excludă oamenii.

Mai multe grupări de opoziție au încercat să înregistreze noi partide politice, dar fără succes.

Furia oamenilor era vizibilă încă de anul trecut în Janaozen, când protestatarii au alungat oficialii trimiși de guvern să rezolve situația tensionată.

S-a întâmplat în vara lui 2021, când oficialii a două partide proguvernamentale au mers pentru a discuta cu angajații din industria petrolieră aflați în grevă.

„Suntem aleși de voi”, le-au spus oficialii. „Ați fost numiți în posturile voastre. Nu v-a ales poporul”, au răspuns manifestanții.

Acest sentiment a devenit predominant în Kazahstan.

Scandările de tipul „Pleacă, bătrâne!”, percepute drept o referire la Nazarbaev, au putut fi auzite în mai multe orașe în ultimele zile.

Dacă inițial ele făceau referire directă la Nazarbaev, în timp au ajuns să exprime nemulțumirea față de întregul sistem politic rigid construit de liderul autoritar al țării, un sistem încă existent.

Urmărește-ne pe Google News