ComenteazăAnunțul privind Aukus, acordul de securitate semnat de SUA, Marea Britanie și Australia, pentru securitatea în zona Pacificului, a venit, joi, în cel mai prost moment posibil pentru Bruxelles.
În doar câteva ore, șeful diplomației UE Josep Borrell urma să dezvăluie propria strategie pentru regiunea Indo-Pacific. Și mai rău, scrie Politico, a fost că singurul aliat european inclus în pactul cu pricina a fost Marea Britanie.
Confruntat cu o ploaie de întrebări despre Aukus, Borell nu și-a ascuns regretul cu privire la decizia SUA. El a declarat că nu a fost consultat cu privire la acord și a arătat că acesta este un argument pentru ca UE să își dezvolte propria strategie de apărare.
Iar doi purtători de cuvânt de la Bruxelles au întărit și ei că UE nu a fost informată cu privire la acest subiect.
Borrell a observat că UE trebuie să supraviețuiască pe cont propriu și a făcut referire la autonomia strategică despre care Franța a tot vorbit în ultimii ani.
Dar și el, și Comisia Europeană au fost precauți. „Nu va exista un efect imediat asupra discuţiilor şi a relaţiilor cu Australia”, a declarat purtătoarea de cuvânt adjunctă a Comisiei, Dana Spinanţ, întrebată despre consecinţele pactului asupra negocierilor în curs între UE şi Australia vizând încheierea unui acord de liber-schimb.
Eveniment diplomatic Franța-SUA anulat
Mult mai dură a fost reacția Franței, care s-a trezit nu doar în afara pactului, dar și fără un contract comercial uriaș cu Australia.
Aukus prevede în primul rând transferul de tehnologie americană către Australia, care va construi astfel submarine cu propulsie nucleară.
În aceste condiții, Canberra a rupt contractul de 31 de miliarde de euro semnat cu compania franceză de stat DCNS, care ar fi trebuit să construiască pentru Canberra 12 submarine convenționale cu propulsie diesel-electrică.
Rar au fost oficialii francezi așa de porniți în atacul lor la adresa unui partener sau chiar a unui dușman, scrie Politico.
Joe Biden a fost catalogat drept Trumpist, Australia a fost considerată neloială, iar Marea Britanie nici măcar nu a fost menționată.
Cel mai ferm a fost chiar șeful diplomației, Jean-Yves Le Drian.
„Această decizie brutală, unilaterală și impredictibilă îmi amintește foarte mult de ceea ce făcea domnul Trump”, a spus Le Drian joi la postul de radio France Info.
Mai mulți oficiali francezi au explicat, sub acoperirea anonimatului, că Australia a informat Parisul despre ruperea contractului cu doar câteva ore înaintea anuțului de joi.
Iar SUA nu au făcut eforturi de a purta consultări substanțiale cu Macron în prealabil. Oficialii francezi au precizat că au aflat despre apropiatul anunț al pactului de securitate din presă.
În orice caz, declarațiile supărate nu au fost suficiente. Într-un gest diplomatic clar, Ambasada Franței la Washington a anulat o gală care avea scopul de a sărbători relațiile franco-americane.
Probleme în relația transatlantică
E important faptul că anunțul privind semnarea Aukus a picat într-un moment în care alianța transatlantică era deja tulburată de problema Afganistanului.
Echipa diplomatică a administrației Biden a făcut eforturi substanțiale pentru a tempera nemulțumirea europeană legată de retragerea grăbită a SUA din țara devastată de război.
În ultimele zile, scrie Politico, într-o tentativă de a menține alianțele, consilierul pe Securitate Națională al lui Biden, Jake Sullivan, a vorbit la telefon cu ministrul român de Externe Bogdan Aurescu, cu premierul lituanian Ingrida Šimonytė și cu Hiski Haukkala, șeful de cabinet al președintelui Finlandei.
În fața reporterilor, la Bruxelles, Borrell a îndemnat lumea să nu „dramatizeze” sentimentele și să nu „pună sub semnul întrebării relația cu SUA, care s-a îmbunătățit mult în timpul noii administrații”.
La Paris însă, îndemnul nu a avut ecouri.
Oficialii francezi admit că bazele relației dintre Paris și Washington vor rămâne neschimbate, ținând cont de importanța chestiunilor pe care cooperează. La câteva ore după semnarea Aukus, Emmanuel Macron a anunțat uciderea liderului ISIS din Sahara, într-o regiune unde francezii au parte de un ajutor esențial din partea serviciilor se informații ale SUA.
Dar în același timp, Parisul și-a reiterat apelurile către UE privind construirea unei „autonomii strategice”, în care europenii să se bazeze tot mai puțin pe tehnologia și pe militarii SUA.