Conform furnizorilor, suma de 2,5 miliarde de lei prevăzută pentru Ministerul Energiei la rectificare reprezintă doar 7,7% din estimarea de 31 de miliarde de lei făcută de minister.

Concomitent, suma de 7,7 miliarde de lei prevăzută pentru Ministerul Muncii este mai mică decât estimările de 8,4 miliarde de lei făcute de ACUE pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern, conform organizației.

Ministerul Muncii achită compensările pentru facturile populației, iar cel al Energiei pentru facturile firmelor, cu excepția marilor consumatori industriali.

În contextul local și internațional, marcat de o creștere abruptă a prețului la energie și de foarte multe incertitudini în ceea ce privește securitatea în aprovizionare, decizia de a «sub-bugeta» o schemă de sprijin asumată de statul român, de care beneficiază aproximativ 90% din clienții casnici și noncasnici, reprezintă un risc major suplimentar care afectează grav reziliența întregului sector energetic.

Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie:

Lanțul slăbiciunilor

ACUE spune că Ministerul Finanțelor trebuie să ia mai multe măsuri:

  • o bugetare realistă a angajamentelor asumate prin schemele de plafonare în vigoare
  • adaptarea scenariilor de lucru la realitatea pieței
  • transparență în stabilirea şi autorizarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor publice.

Organizația spune că instituțiile publice implicate în procesul de decontare au datoria de a plăti în termenul legal de 45 de zile, dar și de recuperare a decalajului de 5 luni care există în acest moment în decontare.

Virgil Popescu, ministrul energiei, și Adrian Câciu, ministrul finanțelor, nu au putut fi contactați pentru un punct de vedere.

„Încurcătura” estimărilor

Surse din Ministerul Finanțelor au declarat pentru Libertatea că estimările Ministerului Energiei au fost „eronate” și că Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE) a venit ulterior cu estimări mai mici.

„Toată încurcătura a plecat de la ANRE. Au aruncat inițial o cifră de 41 de miliarde de lei, care includea și trimestrul I din 2023. Apoi au revenit și au spus 31 de miliarde, inclusiv trimestrul I din 2023, care face parte din alt buget, pe anul 2023. Apoi 16 miliarde, iar ultima dată au venit cu 10 miliarde de lei”, au spus sursele.

Acestea au spus că la acest moment sunt prinse în proiect deconturile ministerelor Energiei și Muncii până la rectificarea bugetară din luna noiembrie.

„Statul nu are momentan datorii scadente către furnizori. Posibil să fie un blocaj, dar nu e la Ministerul Finanțelor. Posibil la ANRE, la fel cum este posibil ca și solicitările de decont depuse la ANRE să nu rămână cum au fost depuse, din cauza unor neconformități”, conform surselor.

Cum răspunde ANRE

De partea cealaltă, Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte ANRE, spune însă că abia acum furnizorii au început să depună cereri pe luna aprilie.

„Problema este că vorbim de sume mari și acești bani nu-i avem. Ministerul Finanțelor trebuie să dea detaliile. Noi am confirmat 99% din solicitările furnizorilor. Trebuie incluse sumele din Ordonanța 27, adică începând din aprilie. Acum începem să primim cereri pe aprilie, dar probabil se vor accelera lucrurile”, a spus vicepreședintele ANRE.

Tot la stat se ajunge

Dana Dărăban, directorul executiv al ACUE, spune că tot statul este de vină pentru întârzieri.

„Machetele pentru deconturile pe luna aprilie au fost funcționale cu întârziere, în luna iulie. Iar estimările inițiale privind costurile schemei erau de 14 miliarde de lei în scenariul optimist și de 40 de miliarde în scenariul pesimist. Din păcate, suntem în scenariul pesimist, acestea sunt prețurile pieței, aceasta este realitatea pieței”, a explicat Dărăban pentru Libertatea.

Ordonanța 27/2022 a fost elaborată fără impact bugetar, potrivit Economica.net.

Dărăban spune că furnizorii au avertizat în dese rânduri că schema de compensare va costa foarte mult, iar statul ar putea rămâne în urmă cu plățile.

Șefa ACUE mai spune că, în lipsa banilor, furnizorii nu vor putea plăti producătorii, iar aceștia nu-și vor putea face stocurile necesare pentru iarnă.

Ciolacu vrea trecerea la o piață reglementată

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a cerut în ultima perioadă, în repetate rânduri, trecerea la prețuri reglementate în energie.

„Nu se mai poate continua pe o perioadă lungă pe această ordonanță. Există 2-3 variante pe care le vom discuta. Nu putem aloca 3% din PIB speculei din energie, cât e bugetul Educației. Momentan avem compensare. S-a acționat la timpul potrivit. În acest moment, această compensare trebuia să fie pe o perioadă limită și Ministerul Energiei să vină cu anumite soluții”, declara liderul PSD în data de 9 august, potrivit Digi24.

 
 

Urmărește-ne pe Google News