ComenteazăAceste furtuni care costă Orientul Mijlociu aproximativ 13 miliarde de dolari amenință să facă ravagii într-o regiune vitală pentru economia globală, cu potențialul de a afecta orice, de la prețul gazului la pompă în Statele Unite până la transportul maritim.
Experții avertizează că fenomenul nu face decât să se agraveze. Furtuna de nisip este determinată parțial de schimbările climatice care fac aceste regiuni mai calde și mai uscate și deformează modelele meteorologice pentru a crea furtuni mai intense.
Orientul Mijlociu are trei căi navigabile strategice și aproape jumătate din rezervele de petrol cunoscute din lume, fiind crucial pentru comerțul global și pentru furnizarea de energie.
O primă imagine a puterii distructive pe care o au aceste furtuni a fost văzută în martie 2021, când Canalul Suez a fost blocat timp de șase zile de o navă care a fost îndepărtată de cursul unei furtuni de nisip, blocând aproximativ 60 de miliarde de dolari din comerț.
Dar furtunile fac cel mai mult probleme sănătății oamenilor din Orientul Mijlociu și economiilor lor. Potrivit Băncii Mondiale, fenomenul costă economia regiunii 13 miliarde de dolari pe an.
Deși furtunile de nisip sunt tipice în această perioadă a anului, ele au loc acum cu o frecvență fără precedent, spun experții.
Irakul a fost deosebit de puternic afectat de furtunile care au avut loc aproape săptămânal în această primăvară.
Potrivit lui Ali Attiya, profesor de științe atmosferice la Universitatea Mustansiriyah din Bagdad, o primăvară obișnuită ar avea aproximativ una până la trei furtuni pe lună, însă anul acesta au avut loc 9 furtuni în Irak, doar în aprilie, fiind așteptate mai multe.
Un oficial irakian a avertizat anul acesta că țara se confruntă acum cu o medie de 272 de „zile de praf” pe an, cu 300 de zile de praf prognozate până în 2050.
„Ceea ce se întâmplă în Irak ar trebui să fie un semnal de alarmă tras din timp asupra a ceea ce s-ar putea întâmpla în alte părți ale regiunii”, a declarat pentru CNN Mohammed Mahmoud, directorul Programului pentru Climă și Apă la Institutul din Orientul Mijlociu.
Statele din Golf sunt deosebit de vulnerabile la furtunile de praf în creștere, spune el, adăugând că țări precum Egiptul și Libia sunt, de asemenea, expuse riscului.
Costurile variază de la culturi agricole distruse și utilaje deteriorate până la închiderea porturilor și aeroporturilor și ore petrecute cu curățarea drumurilor și a altor elemente de infrastructură.
Factorii din spatele frecvenței crescânde a furtunilor sunt complecși – experții dau vina pe temperaturile arzătoare și uscăciunea extremă, combinate cu ani de gestionare proastă a terenurilor și a apei în țări precum Irak și Iran, pentru creșterea deșertificării și a eroziunii solului.
Un sol vegetal mai uscat înseamnă că mai multe surse de praf pot fi captate de vânturile puternice care bat peste Orientul Mijlociu.
Unii experți spun că anii de război au jucat și un rol în degradarea pământului, ducând la o creștere a surselor de praf.
Dar o parte a problemei ar putea avea originea mult mai departe.
Diana Francis, șefa laboratorului de științe de mediu și geofizice de la Universitatea Khalifa din Emiratele Arabe Unite, a descoperit că o furtună de praf majoră din 2015, care a afectat Irakul și părți din Peninsula Arabică, s-a format din cauza schimbărilor din regiunea polară.
„Topirea gheții în zona Arctică reduce temperatura creată între regiunea polară și regiunile mai apropiate de ecuator, iar acest lucru face ca sistemele meteorologice să se miște încet peste regiunea noastră”, a spus ea pentru CNN.
„Convecția (care duce la apariția furtunilor) acum poate avea loc pe parcursul mai multor zile, în timp ce înainte, fără schimbări climatice, ar fi avut loc pe o perioadă de câteva ore și ar fi trecut.”
În aprilie, Irakul a anunțat că va reabilita zece oaze în deșertul său de vest pentru a combate înmulțirea furtunilor de praf. Dar multe dintre aceste proiecte s-au blocat în trecut din cauza administrării financiare păguboase.
Între timp, Arabia Saudită s-a angajat să planteze 10 miliarde de copaci în țară și alte 40 de miliarde în regiune pentru a lupta împotriva furtunilor de nisip și a deșertificării. Țara găzduiește cel mai mare deșert de nisip din lume.
În 2016, Institutul Masdar din Emiratele Arabe Unite a lansat un sistem de utlimă generație pentru prognozare, pe care țările din Orientul Mijlociu l-ar putea folosi pentru a se pregăti mai bine pentru furtunile majore. Dar experții susțin că trebuie făcut mai mult și, dacă țările nu acționează curând, consecințele în regiune vor fi devastatoare.
Foto: EPA