Personaje importante ale PD si-au dus partidul intr-un penibil fara de margini. Mai rau decat daca le-ar fi intins o cursa adversarii politici. Directiva de miercuri a presedintelui Basescu – ‘Guvernul Tariceanu trebuie sa plece’ – a fost prompt receptionata de Emil Boc si joi liderii grupurilor PD din Senat si din Camera (Nicolae Iotcu, Cristian Radulescu) au si depus textul motiunii de cenzura. Impreuna cu lista de 116 semnaturi. Absolut jenant, lucrarea le-a fost pusa inapoi in brate, ca unui scolar lenes si neatent, care fusarise tema pentru acasa. Si din avion se vedea ca numele lui Gheorghe Flutur aparea de doua ori. Ioan Talpes a facut si el slalom, asumandu-si sustinerea motiunii, dar evitand sa declare franc daca el, manu propria, a semnat lista. Mihai Lupoi s-a razgandit, iar substitutul Nati Meir facea si el balet.
Dincolo de circul in sine, continuat pana duminica, tevatura listei are si aspecte penale deloc neglijabile. In fond, nu e vorba de un ravas de placinta, ci de un document vizand doborarea unui guvern. Care, daca e prost si corupt, trebuie inlaturat prin mijloace corecte, nu prin manarii. Textul propriu-zis al motiunii? Nu-s multe de spus. Obisnuit cu stilul interventiilor sale tv, logoreice, dezlanate si chiar vexand logica, dl Boc si l-a transferat si in textul motiunii. E greu s-o incadrezi. O fi o declaratie politica, unde nu argumentele prevaleaza? Un pamflet nedibaci? O opera nefinisata, pentru ca n-a mai avut rabdare clientul? Cate ceva din toate astea? Dupa mesajul lui Traian Basescu, care a turnat gaz peste foc si a iritat pentagonul politic ce sustine Cabinetul, motiunea Boc, clar neprofesionista, nu face decat sa-i intareasca pozitia lui Tariceanu. Sa-l vedem, insa, ca guverneaza performant. Cel putin asa afirma.