Comentează„Mi-a fost frică în momentul când am înțeles că autoritatea statului, în speţă Poliţia Română, orchestrează o operaţiune de kompromat la adresa mea”, a spus jurnalista Emilia Şercan în cadrul unei conferinţe organizate joi, 7 aprilie, de către Editura Humanitas.
„A devenit oare meseria de jurnalist de investigaţie una de eroi? Eu nu vreau să ajung să o omagiez pe Emilia Şercan ca pe o eroină. Aşa încât reacţia pe care o avem acum e una de preîntâmpinare”, a mai spus Gabriel Liiceanu, amintind de cazul jurnalistei Anna Politkovskaia, jurnalist de investigații la ziarul independent Novaia Gazeta, care a fost împușcată în blocul în care locuia, la Moscova.
Am impresia că lumea nu realizează ce se întâmplă. A fi ameninţat cu moartea, ca jurnalist, de către instituţiile statului, în urma unei anchete incomode pentru Putere, e cu totul altceva decât a fi ameninţat cu moartea de către Mafie.
Gabriel Liiceanu:
Reacţia vine după ce jurnalista Emilia Şercan a denunțat, luni, 4 aprilie, o acțiune de compromitere la adresa sa, ca urmare a dezvăluirilor sale cu privire la plagiatul tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă.
„În decurs de o lună am fost vizată de trei acțiuni distincte de amenințare, defăimare și intimidare – toate legate de munca mea de jurnalist de investigație. Una dintre acțiunile de defăimare și intimidare a fost făcută, potrivit probelor pe care le dețin, cu complicitatea unor persoane din instituții ale statului”, a scris jurnalista într-un articol publicat de PressOne.
Emilia Şercan a acuzat Poliţia Română că a scurs o probă depusă de ea în dosarul amenințărilor primite din partea unei persoane necunoscute, care intrase în posesia unor fotografii private ale jurnalistei.
Majoritatea site-urilor care au publicat probele din dosar, din trustul Realitatea
„Mi-a fost frică în dimineaţa în care am văzut că o probă dintr-un dosar penal pe care eu am pus-o în mâinile Poliției pentru a-i descoperi pe cei care au încercat sa orchestreze o operaţiune de kompromat a fost scursă şi a apărut pe mai multe site-uri”, a explicat jurnalista Emilia Şercan la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.
„La 40 de minute după ce eu am plecat din secția de poliție, au apărut mai multe fotografii şi o captură de ecran. Iar în interval de 3 ore, pozele au fost preluate de 74 de site-uri. Pot să spun că peste 60 de site-uri din cele 74 aparțin trustului Realitatea TV”, a continuat aceasta.
Jurnalista a subliniat că, după ce l-a informat pe ministrul de interne, Lucian Bode, cu privire la publicarea probelor din dosar, „a fost pusă la cale o operaţiune pentru muşamalizarea operaţiunii de kompromat”.
Doamna Emilia Şercan a fost supusă unei campanii susţinute de ameninţări, intimidări şi denigrări, în urma cărora a făcut un denunţ penal. La acestea, autorităţile statului, a căror menire este să apere orice cetăţean, ameninţat sau pus sub presiune de infractori, au răspuns prin derobări şi tăcere şi au ales, practic, să blocheze ancheta ce ar urma să ducă la depistarea şi pedepsirea făptașilor. Felul în care se poartă un stat cu presa dă temperatura democraţiei. Iar în România e frig!
Gabriel Liiceanu:
„Am făcut azi un apel public către premierul Nicolae Ciucă şi către ministrul de interne, Lucian Bode, dacă nu sunt responsabili, părtaşi, complici la aceste operaţiuni, să le denunţe, să arate cine sunt vinovaţii şi vinovații să fie scoşi la lumină”, a declarat Emilia Şercan în cadrul conferinţei de la Librăria Humanitas.
În plus, jurnalista a susţinut că autorităţile încearcă să muşamalizeze această acţiune.
Directorul Editurii Humanitas a vorbit despre „surparea fundamentelor democraţiei în România” atunci când instituţiile statului, în loc să-i protejeze pe cetăţeni, „se mafiotizează”.
Gabriel Liiceanu a amintit şi de ameninţările cu moartea pe care Emilia Şercan le-a primit de la un ofițer angajat la Academia de Poliție A.I. Cuza, din București, după ce a publicat informații despre tezele de doctorat plagiate din cadrul instituţiei.
Scriitorul Radu Paraschivescu a spus că „ameninţarea e monedă curentă în relaţia dintre presă şi diverse tipuri de autoritate. Asta este lumea, noi nu trăim doar în librăria asta, cu Marcus Aurelius, cu Goethe şi Gabriel Liiceanu. Nu! Trăim printre bandiţi, iar bandiţii au uniforme, epoleţi, ne fac agenda şi ne fac şi legile”.
Simplul fapt că Emilia Şercan, care este în continuare jurnalist, profesor de jurnalism, un model pentru mulţi viitori jurnalişti, a devenit „cazul Emilia Șercan” e scandalos, oripilant şi de natură să ne facă să tresărim şi să luăm acţiune. Pentru că acest caz este cazul nostru şi ne priveşte pe toţi ce se întâmplă, ce s-a întâmplat şi ce se va întâmpla cu ea
Radu Paraschivescu:
„Sunt foarte furioasă, sunt revoltată şi sunt foarte obosită. Gândiţi-vă la fiecare jurnalist care-şi face meseria cu respect faţă de interesul public şi faţă de adevăr. Jurnaliştii oneşti au toate motivele să se teamă, să le fie frică şi să se gândească și că următorii pot să fie ei. În ultimele săptămâni am fost eu, dar data viitoare putem să vorbim de oricare dintre colegii noştri care-şi fac meseria corect, onest şi cu respect faţă de adevăr”, a spus Emilia Şercan.
Acuzaţiile Emiliei Şercan au stârnit mai multe reacţii în rândul societăţii civile. 160 de profesori universitari, jurnaliști și scriitori, printre care Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu, au semnat un apel de solidarizare cu jurnalista. „Nu putem să asistăm fără reacție la modul în care colega noastră este supusă unor amenințări și presiuni. Am citit cu tristețe și revoltă articolul publicat de colega noastră în PressOne, articol care documentează nu doar amenințările primite, ci și o total inadecvată reacție a instituțiilor îndrituite să apere cetățeanul în fața infractorilor”, au scris semnatarii apelului.
Şi gazetarul Cristian Tudor Popescu a reacţionat în cazul Emiliei Şercan, explicând că o crede pe jurnalistă atunci când spune că se simte în pericol. „Dincolo de ce am scris până acum, mai e un argument, poate cel mai puternic. Ciucă nu e numai un plagiator, e mult mai mult decât atât: un uriaș și periculos impostor”, a scris Cristian Tudor Popescu în Republica.
Acesta a subliniat şi că premierul Nicolae Ciucă a blocat, „cu ajutorul organelor”, acțiunea CNADTCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) de a verifica acuzaţiile de plagiat, cu toate că el fusese cel care ceruse această verificare. În opinia lui Popescu, aceasta este „încă o dovadă că e vinovat”.
Preşedintele Comisiei de Cultură şi Mass-Media a Camerei Deputaţilor, Ioan Bulai, a invitat, miercuri, toţi parlamentarii şi mai mulţi jurnalişti de investigaţie şi persoane din societatea civilă la o dezbatere cu privire la ameninţările la adresa Emiliei Şercan şi la încercările de muşamalizare a anchetelor jurnalistice. Dintre parlamentari, la discuţii au participat însă doar cei din USR, deputaţii PNL, PSD, AUR şi UDMR lipsind intenţionat de la dezbatere. Deşi nu a participat la dezbatere, liderul AUR, George Simion, a transmis un comunicat prin care îl somează pe premierul Nicolae Ciucă să lămurească acţiunile pe care le-a întreprins după acuzaţiile jurnalistei.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a transmis, marţi, 5 aprilie, că Executivul susţine libertatea presei și că premierul Nicolae Ciucă a cerut „autorităților competente ca orice formă de intimidare a jurnaliștilor să fie investigată, iar vinovații trași la răspundere”. La evenimentul de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu a fost invitat şi premierul Nicolae Ciucă, care nu a venit.