Gabriel Resources a anunțat că este într-o „situație financiară critică” și a cerut sprijinul acționarilor. Istoria proiectului minier inițiat de Frank Timiș în 2001

600.000 de dolari rămași în conturi

Pentru a depăși momentul dificil, reprezentanții societății au solicitat un împrumut în valoare de 1,5 milioane de dolari de la trei dintre acționarii principali. 

Înainte de acest demers, compania a declarat că mai avea doar 0,6 milioane de dolari în conturi. Gabriel Resources continuă disputa cu statul român pentru proiectul Roșia Montană, prin contestarea hotărârii Centrului Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID), cu sediul în Washington, care a dat dreptate României în 8 martie 2024.

„Societatea se află într-o situație financiară critică și a avut nevoie de o infuzie imediată de capital de lucru pe termen scurt pentru a-și susține contestația în anulare la decizia din martie 2024 a Tribunalului ICSID și pentru a-și finanța operațiunile imediate. 

Societatea consideră că împrumuturile sunt fundamentale pentru capacitatea sa de a finaliza o nouă rundă de finanțare printr-un plasament privat de valori mobiliare propus în viitorul apropiat, care va îmbunătăți substanțial bilanțul Gabriel și îi va permite să își finanțeze costurile operaționale esențiale”, a transmis compania, prin intermediul bursei din Toronto. 

Recomandări

Culise și scenarii privind un candidat comun al partidelor proeuropene pentru prezidențiale

Trei acționari pun la dispoziție fonduri

Împrumuturile au fost puse la dispoziție de trei dintre principalii acționari ai Gabriel Resources: Electrum Global Holdings LP, Swiss Capital S.A. și Paulson & Co, care dețin circa 30% din acțiuni. Consiliul de administrație a stabilit că societatea se confruntă cu dificultăți financiare grave, că împrumuturile sunt menite să îmbunătățească situația financiară a societății, iar termenii împrumuturilor sunt rezonabili în circumstanțele date.

„Se anticipează că împrumuturile vor fi rambursate din încasările unei finanțări propuse, ale cărei condiții sunt în curs de examinare și, dacă este lansată, Gabriel poate solicita până la 4 milioane USD de la investitori în legătură cu aceasta. 

Finanțarea, dacă va fi implementată, va fi supusă aprobării TSXV (Toronto Stock Exchange Venture – n.r.) și primirii tuturor aprobărilor corporative și de reglementare necesare. Nu există nicio garanție că societatea va dispune în orice moment de finanțare suplimentară suficientă sau, în cazul în care aceasta este disponibilă, că va putea fi obținută în condiții și termene satisfăcătoare pentru nevoile societății”, se mai susține în comunicarea oficială a companiei miniere. 

Recomandări

România a intrat în Schengen terestru, anunță președinția ungară a Consiliului UE

Gabriel Resources are în prezent o capitalizare bursieră în valoare de doar 18,8 milioane de dolari canadieni, o acțiune fiind cotată la 15 cenți. Înainte de pronunțarea hotărârii în procesul de arbitraj, societatea ajunsese la o capitalizare de aproximativ 900 de milioane de dolari.

A încercat îndepărtarea unui arbitru

Gabriel Resources a încercat să obțină descalificarea unuia dintre cei trei arbitri care urmează să se pronunțe în legătură cu cererea de anulare a hotărârii instanței comerciale din 8 martie 2024. Prin această hotărâre, tribunalul ICSID a dat câștig de cauză României în disputa cu compania canadiană, care cerea daune în valoare de aproape 6 miliarde de dolari pentru că autoritățile au refuzat să autorizeze proiectul. 

În plus, canadienii trebuie să plătească statului român daune și cheltuieli de judecată de circa 10 milioane de dolari. Cererea de anulare urmează să fie judecată de către trei arbitri: Eduardo Zuleta din Columbia, care este președintele completului, Lawrence Boo din Singapore și Maxi Scherer din Germania. Pe 16 noiembrie 2024, Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) Ltd. au depus o cerere de descalificare a lui Maxi Scherer, iar procedura de arbitraj a fost suspendată. În 2 decembrie, arbitrul german a furnizat explicații în legătură cu motivele invocate de reprezentanții Gabriel Resources, iar în 6 decembrie, reprezentanții Gabriel Resources au anunțat că își retrag propunerea de descalificare a arbitrului Maxi Scherer. 

Compania minieră își bazează cererea de anulare a hotărârii ICSID pe o așa-zisă incompatibilitate a celor doi arbitri care au dat câștig de cauză României, Pierre Tercier și Zachary Douglas. 

Potrivit documentului depus la ICSID, arbitrul elvețian Pierre Tercier este acuzat că ar fi avut legături cu casa de avocatură care a reprezentat România în proces și cu arbitrul desemnat de statul român, Zachary Douglas, care ar fi primit cetățenia elvețiană în timpul derulării arbitrajului. 

Cei de la Gabriel Resources susțin că acesta ar fi lucrat și pentru o organizație care s-a opus proiectului minier de la Roșia Montană. România a fost apărată în proces, pe lângă o serie de avocați români, și de casa de avocatură LALIVE, cu sediul în Elveția. În plus, se mai susține că cei doi arbitri care au dat dreptate României nu au respectat tratate internaționale în domeniu și ar fi refuzat să citeze o serie de martori considerați importanți de către reclamant.

Proiect minier inițiat de Frank Timiș

Proiectul minier Roșia Montană a fost inițiat la sfârșitul anilor ‘90 de către un controversat afacerist român cu cetățenie australiană, Frank Timiș, fiind definitivat în anul 2001. 

Prevedea, în esență, exploatarea a 13 milioane de tone de minereu anual, în special pentru extragerea aurului, timp de 16 ani, în patru cariere (mine) deschise în masivele Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig, situate în jurul centrului istoric al comunei Roşia Montană. Faptul că urma să fie folosită o tehnologie periculoasă și controversată, care implica și cianuri, a generat proteste de o amploare uriașă în întreaga Românie, care au debutat în anul 2013. 

În decursul anilor, acționarii Gabriel Resources au câștigat sume uriașe de bani în urma creșterii valorii acțiunilor la bursă. Proiectul era considerat cel mai mare din Europa în domeniu și unul dintre cele mai mari din lume, ceea ce a provocat opoziția unei importante părți mari a populației din zonă. 

În anii 2000 au fost achiziționate circa 80% din proprietățile care urmau să fie afectate de proiect, dar, în final, nu s-a reușit obținerea autorizației de mediu. În 2013, Parlamentul României a respins așa-zisa lege Roșia Montană care urma să modifice zeci de acte normative pentru a permite derularea investiției. În 2015, compania canadiană a inițiat procesul de arbitraj la tribunalul ICSID, care s-a finalizat în 2024. 

Relația specială cu mercenarul Horațiu Potra

Frank Timiș a revenit în actualitate, în România, prin relațiile pe care le-ar fi avut cu mercenarul Horațiu Potra, apropiat de Călin Georgescu și suspectat că urma să provoace haos în București, după anularea alegerilor prezidențiale. Începând cu 2012, Horațiu Potra a început să lucreze pentru Frank Timiș la Londra. 

La început, Potra a fost șeful gărzilor de corp ale lui Timiș ca mai apoi să se ocupe de paza minelor pe care le deținea firma controlată de Frank Timiș, Pan-African Minerals, în Africa. Așa a ajuns Potra pe acest continent, unde, de-a lungul anilor, a dus sute de români care să lupte ca mercenari în războiul din Congo.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro