ComenteazăCentrul internațional pentru soluționarea litigiilor privind investițiile (ICSID), cu sediul la Washington – SUA, a dat dreptate României în disputa comercială cu Gabriel Resources, care a solicitat daune în valoare de aproape 6 miliarde de dolari pentru neavizarea proiectului minier din Munții Apuseni.
Hotărârea din martie 2024 prevede că Gabriel Resources trebuie să plătească statului român costuri de arbitraj în valoare de 1.437.574 de dolari, plus jumătate din cheltuielile sale juridice, respectiv 1.154.774 de euro, 30.284.053 de lei şi 928.641 de dolari, la care se adaugă o dobândă simplă, calculată de la data hotărârii şi până la plata integrală.
Autoritățile române au calculat aceste sume la valoarea totală de 45.779.769 de lei (circa 9 milioane de euro) și, pentru a avea siguranța că se va putea recupera ceva, au pus sechestru pe acțiunile Gabriel Resources la subsidiara din România, RMGC SA.
„Un abuz al AJFP Alba”
Compania cu sediul în Canada deține un procent de 80,69% din acțiunile RMGC, restul de 19,31% fiind în proprietatea statului român, prin compania de stat Minvest Deva. Gabriel Resources a contestat decizia emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Alba în instanță, dar a pierdut prima etapă a procesului, la Curtea de Apel București. Reprezentanții canadienilor au susținut că impunerea sechestrului pe acțiunile de la RMGC reprezintă un abuz al AJFP Alba, „o încercare de transformare a unui raport juridic izvorât din aplicarea prevederilor unor tratate internaţionale încheiate între state partenere într-un raport juridic de putere, de subordonare”.
Se susține că organul competent să administreze eventuala creanţă era administraţia fiscală pentru contribuabili nerezidenți din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti. „În consecinţă, toate actele întocmite de AJFP Alba, inclusiv Decizia, sunt nule. Chiar dacă s-ar admite că Decizia arbitrală ar putea produce efecte juridice la acest moment, presupusul debit nu ar avea caracter cert, având în vedere stadiul procedurii arbitrale şi elementele reţinute în Decizia arbitrală”, se precizează în acțiunea celor de la Gabriel Resources.
Singurele bunuri identificate în România
AJFP Alba a emis decizia de instituire a măsurilor asigurătorii și procesul-verbal de sechestru asigurător la data de 29 martie 2024. Ulterior, au fost demarate procedurile pentru notarea la Registrul Comerţului a sechestrului asigurător, procedura fiind încheiată în 1 aprilie. Reprezentanții instituției din Alba Iulia susțin că, prin hotărârea arbitrală internaţională, care are caracter executoriu, a fost stabilită calitatea de debitor a companiei canadiene.
„Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii este justificată de obligaţiile bugetare considerabile, din punctul nostru de vedere, stabilite în sarcina debitorului, cuantificate la suma de 45.779.769 lei. Decizia a fost necesară având în vedere că singurele bunuri identificate pe teritoriul României, existente în patrimoniul debitoarei, sunt bunurile mobile necorporale, respectiv acţiunile deţinute la Roșia Montană Gold Corporation SA. Aceste bunuri pot fi în mod facil înstrăinate, existând un pericol considerabil ca debitorul să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, cu prejudicierea bugetului general consolidate”, au susținut cei de la AJFP Alba.
Aceștia mai invocă și atitudinea debitoarei „care a formulat cereri redundante pentru zădărnicirea eforturilor organelor fiscale în recuperarea debitului, concretizate în patru dosare înregistrate pe rolul instanţelor de judecată”. Hotărârea poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Noul proces ar putea să dureze 2 ani
Executarea hotărârii tribunalului arbitral din 8 martie este, deocamdată, blocată, după ce Gabriel Resources a depus o contestație prin care solicită anularea deciziei. Prin urmare, autoritățile române nu pot, încă, să recupereze suma de peste 45 de milioane de lei de la debitor până la pronunțarea completului ICSID.
Noul proces ar urma să dureze maximum 2 ani. În 8 octombrie 2024 s-a stabilit competența completului care va judeca cererea formulată de Gabriel Resources: Eduardo Zuleta (Columbia) – președinte și Lawrence Boo (Singapore) și Maxi Scherer (Germania) – membri. Avocații celor două părți sunt aceeași ca în prima fază a disputei arbitrale: White & Case Washington pentru Gabriel Resources, respectiv Laalive Geneva și Leaua Damcali Deaconu Păunescu pentru România. Pe 9 octombrie, cei de la Gabriel au depus o nouă cerere privind menținerea suspendării executării hotărârii din 8 martie.
Probleme la Roșia Montană
Urmare a deciziei Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) din luna iunie 2024, prin care nu a mai fost prelungită licența de exploatarea de la Roșia Montană, RMGC a anunțat că renunță la administrarea obiectivelor miniere din comuna aflată în Munții Apuseni. Cea mai complicată situație se înregistrează în cazul galeriei Cătălina Monulești, care, în unele porțiuni, are o vechime de aproape 2000 de ani.
Această galerie a fost pregătită de RMGC pentru a putea fi vizitată în scop turistic, în condițiile în care mina romană aflată în incinta Muzeului Mineritului urma să fie afectată de exploatarea minieră. La Cătălina Monulești sunt necesare activități permanente de evacuare a apelor miniere, pentru a se evita prăbușirea unor părți din interior. În urma unei întâlniri desfășurate la sediul guvernului s-a stabilit că societatea Minvest Deva, subordonată Ministerului Economiei, va prelua activitatea de întreținere a galeriilor miniere și a instalațiilor administrate până acum RMGC.