Asistenta socială din Craiova care și-a ucis unul dintre copii crezând că era diavolul nu mai fusese evaluată de peste un an

Cazul femeii de 33 de ani din Craiova care și-a sugrumat băiețelul, crezând că este diavolul, a adus în discuție evaluarea personalului din asistența socială și eficiența acesteia.

Irina Pleșa era asistent social la Craiova, dar de mai bine de un an se afla în concediu postnatal. Funcția sa impune, conform legii, evaluarea psihologică periodică, dar femeia era de peste un an în concediu postnatal, perioadă în care nu a mai fost supusă niciunei evaluări din care să rezulte dacă ea poate să își îndeplinească atribuțiile.

„Toți cei care se angajează ca asistenți maternali sau asistenți sociali, toți care intră în contact cu beneficiarii, fie că sunt copii, bătrâni, persoană cu handicap, trec printr-o evaluare psihologică obligatorie. Tragedia care s-a petrecut în această familie, pentru că un copil a murit, ceilalți doi au rămas, probabil, cu traume, tatăl este traumatizat, mama este debusolată… Bineînțeles că mama nu mai avea o evaluare psihologică actuală, deoarece era în concediu de îngrijire copil de un an și ceva. Dar am înțeles de la cei de la Direcția de Protecția Copilului din Craiova că suferise o traumă postnatală și că urmase un tratament, care, din păcate, fie n-a dat rezultate, fie n-a fost ținut conform recomandării și a dus la această tragedie”, a explicat Gabriela Coman.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Femeia care și-a ucis copilul în timpul somnului a fost internată, în urmă cu patru luni, în Spitalul de Neuropsihiatrie Craiova, după ce a avut primul episod psihotic, ea susținând și atunci că ar fi văzut diavoli.

Anchetă socială pentru cei doi copii ai femeii din Craiova

În plus, colegii femeii din Craiova întocmesc un dosar de asistență socială pentru copiii aflați acum în grija tatălui.

„Rămâne ca unii colegi ai acestei doamne, asistenți sociali din Direcție, să vadă care e evoluția copiilor și care este soluția pentru acești copii, ce se va întâmpla cu mama, dacă tatăl va avea nevoie de sprijin pentru a-i îngriji pe copii o perioadă, și așa mai departe. Copiii sunt în monitorizarea acestei direcții, pentru a se vedea în timp și în funcție de ce se întâmplă cu mama, care este soluția cea mai bună pentru ei”, a completat președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.

Asistenții sociali, ca și asistenții maternali, de altfel, trec periodic prin evaluări ale muncii lor și prin evaluări psihologice, dar important este și felul în care ei intră în sistem.

„Problema este și la evaluarea inițială a persoanei care se angajează, și abilitatea lui de a lucra cu beneficiarii. Ați văzut că pot fi cazuri medicale care bruschează copii, și nu se întâmplă rar, din păcate. Probabil că, în afară de aceste testări, trebuie urmărit, atunci când ai interviul cu persoana respectivă, și capacitatea ei de a face față acestei profesii, prin prisma faptului că va lucra zilnic cu un copil sau cu un adult cu probleme. Evaluările se fac, însă nu asta era problema la această persoană, care de peste un an nu mai lucra. Doamna respectivă stătea acasă nu din probleme medicale, pentru că la vremea aia nu avea, stătea în concediu de îngrijire a copilului”, a mai explicat Gabriela Coman.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Sistemul de protecție a copilului este în continuare subdimensionat și se caută specialiști. Potrivit noii legi a salarizării, un asistent social primește lunar și peste 3.000 de lei.

Asistentul maternal profesionist este atestat de Comisia pentru Protecția Copilului pentru a crește, îngriji și a-i educa armonios pe copiii aflați în plasament. Persoana care desfășoară o astfel de activitate trebuie să dovedească faptul că are profilul psihologic și calitățile necesare pentru a-și îndeplini obligațiile pe care și le asumă ca părinte.

Citește și: 

OAMENI ȘI BULDOZERE. Romii din Italia, între integrare și evacuare. ”Am încercat o educație frumoasă, chiar dacă sunt țigancă și locuiesc într-o tabără”

Urmărește-ne pe Google News