Gabriela Melinescu a murit. Scriitoarea, care se stabilise în Suedia, avea 82 de ani

Poetă, prozatoare, traducătoare şi graficiană, Gabriele Melinescu este autoarea a peste 20 de volume.

„Poeta a îmbogățit spațiul scandinav prin literatura ei, Suedia are motive să îi fie foarte recunoscătoare. Am avut și bucuria de a colabora în cadrul unor proiecte de traducere a poeziei românești, printre care și opera Ilenei Mălăncioiu. Am fost onorată că am participat la celebrarea operei Gabrielei Melinescu, la Institutul Cultural din Stockholm, când ea a împlinit 80 de ani”, a declarat scriitoarea suedeză Agneta Pleijel.

Potrivit lui Bogdan Popescu, directorul Rumänska kulturinstitutet, „Gabriela Melinescu a fost o neobosită promotoare a literaturii române în Suedia timp de aproape cinci decenii, precum și o adevarătă ambasadoare culturală a Suediei în România, după căderea comunismului”.

Născută la 16 august 1942, la București, Gabriela Melinescu a fost redactor la revistele „Femeia” și „Luceafărul”. Între 1965 și 1975 publică volumele de poezie „Ceremonie de iarnă”, „Ființele abstracte”, „Interiorul legii”, „Boala de origine divină”, „Jurământul de sărăcie, castitate și supunere” , „Îngânarea lumii” și „Împotriva celui drag” .

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

I-au mai apărut un volum de proză, „Bobinocarii”, o carte pentru copii, „Catargul cu două corăbii” și una de reportaje, „Viața cere viață” (împreună cu Sânziana Pop).

Din 1975, se stabilește în Suedia, unde publică cinci volume de poezie și nouă volume de proză.

La Editura Aca­demiei Române a apărut în 2016,„O sută şi una de poezii”, de Gabriela Melinescu, o antologie coordonată de poeta Ileana Mălăncioiu.

Gabriela Melinescu a tradus atât autori suedezi clasici, precum Emanuel Swedenborg („Cartea de vise, Univers, 1995) și August Strindberg („Jurnal ocult”, Univers, 1997; „Inferno. Legende, Univers”, 1999; „Singur”, Polirom, 2002), cât și contemporani: selecții din poemele Birgittei Trotzig și ale lui Göran Sonnevi.

A fost recompensată cu premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1978, iar în anul 2001, Academia Română i-a decernat Premiul Nichita Stănescu pentru poezie.

A fost distinsă cu premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga carieră și premiul Albert Bonniers în 2002.

În 1991 și 2003 i s-a conferit Premiul de Nio pentru romanele „Omul pasăre” și „Acasă printre străini”, iar în 2005 i s-a acordat de către Academia Suedeză, Premiul pentru transmiterea valorilor literaturii suedeze în străinătate.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Tot în 2005 a primit Premiul Mihai Eminescu pentru opera omnia. În anul 2007, revista „Avantaje” i-a atribuit premiul „Femeia anului”, ambasador al artei românești peste hotare.

Urmărește-ne pe Google News