- Gabriela Popa, 48 de ani, din comuna Șuletea, județul Vaslui, face dializă de 19 ani.
- În 2003, femeia a fost trecută pe lista de așteptare pentru un transplant renal.
- În anul 2004 a fost internată la Cluj, dar donatorul, o rudă, era incompatibil.
- 6 ani mai târziu, în vara anului 2010, Gabriela apare drept vindecată pe hârtie: e invitată la un eveniment dedicat transplanturilor reușite, organizat de Societatea Română de Boli Genito-Urinare, al cărei fondator este profesorul Mihai Lucan.
- Mihai Lucan a fost membru în echipa care a realizat primul transplant renal din România.
- În prezent, profesorul este cercetat de DIICOT, sub control judiciar, pentru delapidare și constituire de grup infracțional.
- Din datele ziarului, toată situația pare o încurcătură birocratică, mai degrabă decât un gest premeditat, care să ascundă o manipulare a listei de transplant.
Gabriela Popa suferă de insuficiență renală cronică. Avea 29 de ani când a fost diagnosticată, la Spitalul Municipal din Bârlad.
Acum are 48 de ani. E o femeie tunsă scurt, cu statura unui copil, cu aerul încăpățânat al unui soldat care nu crede în armistiții. Am vizitat-o, în plin cod galben, în casa ei din satul Șuletea, județul Vaslui.
Ne-a povestit lupta ei pentru viață pe ton egal, cumpănindu-și cuvintele, pentru a se face mai bine înțeleasă. „Dumneavoastră știți ce e aia te pune pe chituci? Adică te pune la pat”. Pe tot parcursul interviului a rămas așezată pe scaun, sprijinită cu spatele de soba călduță, ca de un prieten credincios. Gabriela nu are voie să se expună nici la frig, nici la căldură prea mare.
Din anul 2000, merge la dializă, de trei ori pe săptămână, la Bârlad. 34 kilometri dus, 34 de kilometri întors. „Ca la serviciu”, spune femeia.
În 2003, Gabriela a fost trecută pe lista de așteptare pentru un transplant renal. O cumnată a fost de acord atunci să-i doneze un rinichi.
Rinichiul nu era compatibil. Un medic le-a propus să doneze pentru alt pacient
Cele două femei au fost la București, pentru analize, concluzia investigațiilor fiind că nu sunt compatibile pentru transplant.
La Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj, unde s-au internat în februarie 2004, Gabriela și cumnata ei au primit, după multe analize, același răspuns: rinichiul nu se potrivește.
Dar… „Dar doctorița care s-a ocupat de mine, Carmen Lăpușan, mi-a propus să facem transplant încrucișat. Să ia rinichiul de la cumnata mea și să îl transplanteze unui pacient, pe care, spunea ea, îl are pregătit să intre în operație. I-au spus cumnatei că are un rinichi foarte bun, ar putea salva doi oameni, dacă e tăiat jumate. Iar eu trebuia să mă duc acasă și să aștept până se găsește un rinichi și pentru mine. Cumnata mea a refuzat operația”, povestește Gabriela.
Un refuz și o externare grăbită
Medicul Carmen Lăpușan făcea parte, la acea dată, din echipa profesorului Mihai Lucan. Transplantul încrucișat sau domino este o tehnică promovată de Lucan. Pentru realizarea lui, e nevoie de două perechi de donatori-primitori.
„După ce am zis că nu vrem, doctorița mi-a dat o sacoșă cu pastile și mi-a zis să le iau, să mă pregătesc de transplant. Apoi, peste jumătate de oră, ne-au spus să plecăm din spital, fără foaie de externare, fără nimic. De atunci, am mai sunat-o pe doctoriță, dar nu mi-a mai răspuns niciodată la telefon”.
Contactată telefonic, Carmen Lăpușan, care activează în prezent la Spitalul Municipal din Cluj-Napoca și la două clinici private, a refuzat să explice procedura realizării transplantului încrucișat. „Nu se dau astfel de detalii la telefon”, și-a motivat refuzul medicul urolog.
Cazul Gabrielei, prezentat și de cotidianul local Vremea Nouă, l-a revoltat pe primarul comunei Șuletea, Ciprian Tamaș, care spune că se gândește la un protest în fața Ministerului Sănătății.
Invitată să sărbătorească reușita transplantului
Întoarsă la Șuletea, Gabriela Popa a început tratamentul cu imunosupresoarele din sacoșa dată de medicul Lăpușan.
„Am mâncat pastilele de la doctoriță, dar m-am îmbolnăvit de Zona Zoster. Doctorița de la Bârlad, la care m-am dus, mi-a zis că, dacă le luam pe toate, muream”.
După episodul de la Cluj, Gabriela a revenit „la serviciu”, adică la dializă, cu speranța că va primi telefonul care s-o cheme la operație.
A primit altceva, după șase ani. În 2010, vara, poștașul i-a adus o invitație la un simpozion, la Cluj-Napoca, pe 19 iunie, de Ziua Recunoștinței în Transplant.
„M-am născut a doua oară”. „Mulți dintre noi trăim datorită sacrificiului făcut de ei, veniți să-i omagiem pe cei cărora nu le mai putem mulțumi”, scria pe invitația semnată de Mihai Lucan.
Evenimentul a fost organizat la inițiativa profesorului Mihai Lucan și era adresat donatorilor de organe și pacienților care trecuseră printr-o operație de transplant.
Ministrul sănătății de la acea dată, Cseke Attila, a ținut un discurs la simpozionul găzduit de Teatrul Național Cluj-Napoca.
Ziua Recunoștinței în Transplant, organizată de fundația lui Lucan
Iată programul evenimentului, la care au fost chemați peste o mie de participanți: „Bun venit adresat de maestrul Dorel Vișan, prezentare profesor dr. Mihai Lucan, vizionare film scurtmetraj, discursul ministrului sănătății și al celorlalți invitați. Mesajul pacienților transplantați. Program artistic susținut de Nicu Alifantis, Dorel Vișan, Alexandru Andrieș și Dumitru Fărcaș. Cină festivă”.
Pe invitație, la locul organizatorilor sunt trecute: Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca (ICUTR), condus, la acea dată, de Mihai Lucan, precum și Societatea Română de Boli Genito-Urinare, o fundație înființată de Lucan în 1996.
De asemenea, într-un colț apare și sigla Agenției Naționale de Transplant (ANT).
Directoarea ANT, Anca Baculea, susține că nu are cunoștință de implicarea instituției în organizarea acelui simpozion: „Sigla noastră poate apărea pe tot felul de înscrisuri”.
Purtătorul de cuvânt al ICUTR, medicul Gheorghiță Iacob, a confirmat că institutul clujean se implică în eveniment, care se desfășoară anual, din 2010.
„Am contribuit la organizarea Zilei Recunoștinței, dar nu m-am ocupat niciodată de listele de invitați. Habar n-am cum a fost pus numele Gabrielei Popa pe listă”, ne-a spus Iacob.
Amfitrionul, cercetat de DIICOT
De lista de invitați nu putea să se ocupe, așadar, decât celălalt organizator, Societatea Română de Boli Genito-Urinare. Această fundație, cu sediul lângă ICUTR, se află în atenția procurorilor DIICOT, în cadrul anchetei legate de medicul Lucan.
Anchetatorii suspectează că prin intermediul Societății erau încasate sponsorizări consistente, de ordinul zecilor de mii de euro, de la distribuitori și producători de medicamente și echipamente medicale. Banii ar fi fost redirecționați către clinica privată a lui Lucan, Lukmed.
Pe 21 decembrie 2017, procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a profesorului clujean, în dosarul de delapidare a Institutului de Urologie și Transplant Renal din Cluj și constituire de grup infracțional organizat, dar instanța a decis atunci cercetarea lui Lucan sub control judiciar. Ulterior, la începutul anului 2018, Lucan a fost plasat în arest la domiciliu, unde a stat din 12 ianuarie până în 9 martie, când instanța a decis să fie cercetat sub control judiciar. Tot atunci instanța i-a permis lui Lucan să profeseze în spitale de stat.
Ulterior, în 2018, procurorii au deschis un nou dosar în care este vizat medicul Mihai Lucan. Deocamdată sunt făcute cercetări doar asupra faptelor de luare și dare de mită și abuz în serviciu, fără a fi puse sub acuzare și persoane.
O sacoșă cu medicamente de 6.000 de euro
Novartis Pharma Services Romania, partener al simpozionului la care a fost chemată Gabriela Popa, și-a început activitatea în țara noastră abia la șase luni de la eveniment, în decembrie 2010.
Conform datelor publicate de Agenția Națională a Medicamentului (ANM), firma Novartis apare printre sponsorii Societății Române de Boli Genito-Urinare.
Medicamentul primit de Gabriela Popa de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, în februarie 2004, se numește Sandimmun Neoral și este produs de Novartis GmbH.
Conform ANM, acest medicament are autorizația de punere pe piață nr. 3713 / 2003 / 01.
Conform prospectului medicamentului, tratamentul cu Sandimmun Neoral trebuie iniţiat cu maximum 12 ore înaintea intervenţiei chirurgicale, cu o doză de 10 până la 15 mg ciclosporină/kg, divizată în 2 prize. Această doză trebuie menţinută zilnic, timp de una-două săptămâni postoperator, apoi va fi redusă treptat, în funcţie de concentraţia plasmatică, conform protocoalelor imunosupresoare locale, până la o doză de întreţinere de aproximativ 2-6 mg/kg, administrată în două prize. La utilizarea Sandimmun Neoral în orice indicaţie stabilită non-transplant, deoarece poate afecta funcţia renală, este necesară evaluarea frecventă a funcţiei renale. La pacienţii fără transplant, administrarea de Sandimmun Neoral trebuie începută cu aceeaşi doză zilnică.
Sandimmun Neoral se află, în toate formele sale, pe lista medicamentelor compensate în proporție de 100 la sută. În varianta primită de Gabriela, capsule de 50 mg, imunosupresorul din clasa ciclosporinelor costă aproximativ 60 de euro cutia. În sacoșa înmânată de medicul Carmen Lăpușan se aflau peste 100 de cutii. Au mai rămas în jur de 50, „le păstrez ca amintire”, spune Gabriela.
Libertatea vă prezintă mâine întreaga poveste a Gabrielei Popa. Ce înseamnă să lupți contra cronometru, vreme de 20 de ani, pentru viața ta, în contextul în care și fiecare zi trecută e o zi pierdută și îi diminuează șansele de supraviețuire. Ziarul nostru a încercat să afle și ce face Institutul Urologic din Cluj pentru acești pacienți.
Citește și: