GALERIE FOTO/ Cum se pregătesc gospodinele din Bucovina de Sărbători

În  Bucovina, pregătirile pentru întâmpinarea Crăciunului încep odată cu intrarea în post, dar cel mai important moment este seara Ajunului, cu masa pe care se așează douăsprezece feluri de mâncare.

Printre mâncărurile gătite de bucovinence pentru zilele de Crăciun se numără zeama de carne cu tocmagi, găluşte cu crupe, răciturile din carne de cocoş, carne cu hrean şi smântână şi cozonacii cu nucă şi mac.

Şezătorile de iarnă, prilej pentru perpetuarea legendelor şi miturilor populare, dar și pregătirea preparatelor pentru mesele îmbelșugate cu prilejul acestor sărbători, fac parte din tradițiile păstrate și în prezent.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

Colindatul s-a păstrat cu multă acuratețe în Bucovina, iar colindătorii se pregătesc încă din post, când formează cetele, își stabilesc repertoriul și fac repetiții, iar în Ajunul Crăciunului colindă până noaptea târziu prin întregul sat.

Malanca, obiceiul care nu moare

Recomandări

Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, aruncată în aer: Marcel Ciolacu: „Ne retragem cu demnitate de la masa discuțiilor”

În Ajunul Anului Nou, urătorii pornesc „Pluguşorul” mergând din casă în casă, cei mai mici acompaniindu-şi urăturile cu clinchetul clopoţeilor, iar cetele de tineri folosesc în acompaniament buhaiul şi biciul, având în dotare şi un plug simbolic.

În noaptea dintre ani, străzile localităților din Bucovina se transformă în scene pentru formații ambulante de urători, de cete care joacă Malanca, cea mai spectaculoasă manifestare din această perioadă, o formă de teatru popular cu tentă satirică, sau pentru alaiuri ale Caprelor, Urşilor ori Căiuţilor.

În trecut, în Bucovina, cetele de urători ale oamenilor vârstnici erau însoţite de un plug tras de boi, iar în curţile gazdelor se trăgea prima brazdă şi se transmiteau urări de belşug pentru noul an. În prima zi a noului an, copiii veneau cu semănatul şi aruncau cu boabe de grâu în brazda simbolică.

De Bobotează, se pune masa ca la Crăciun

Ciclul sărbătorilor de iarnă este închis de Boboteaza, iar în Ajunul acestei sărbători, în Bucovina se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din Ajunul Crăciunului.

De Bobotează, se construiesc cruci din gheață care sunt folosite la slujba de Iordan, unde are loc sfinţirea apei, iar locuitorii de la sate obișnuiesc să sfinţească cu agheasmă şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul acesteia.

Recomandări

Povestea Iuliei Negru, românca votată de italieni consilier local în Trieste: „România se schimbă. Dar eu nu m-aş întoarce niciodată, mi s-ar părea inutil”

De menționat este că în ajunul Bobotezei se practică ritualuri de purificare cum ar fi stropirea, spălatul sau scufundarea în apa râurilor sau lacurilor ori aprinderea de focuri.

Se spune că tot atunci prind farmecele și descântecele, dar se fac și prorociri despre cum va fi vremea de-a lungul anului.

Potrivit tradiției, în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Citește și:

Ziua de Ignat, obiceiuri și superstiții. Cei mai mulți dintre românii care încă mai țin la tradiții și respectă obiceiurile străvechi sacrifică porcul pentru masa de Crăciun

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro