Pentru că au senzaţia că economisesc bani, majoritatea clienţilor reacţionează mult mai pozitiv la preţurile care se termină în 9 decât la cele rotunde, explică, într-un articol publicat în Harvard Business Review, profesorul de marketing Eric Anderson, de la Kellogg School of Management din cadrul Northwestern University, şi profesorul Duncan Simester, de la Sloan School of Management din cadrul M.I.T.
Adevăratul motiv, însă, pentru care retailerii îşi rezervă astfel de preţuri este de a evidenţia produsele aflate la reduceri. Preţurile celorlalte produse au cifre rotunde pentru a nu fi confundate cu produse de calitate mai slabă.
Strategia a început să fie folosită în 1876, la sugestia unui director de ziare din Chicago al cărui produs nu se vindea bine. El a decis să coboare preţul de la 1 dolar, la 0,99 de dolari, iar vânzările au explodat. Explicaţia: „obişnuim să ignorăm acel <99>” şi preţul ni se pare, astfel, mai mic decât cel de un dolar”, se arată în articol.
Preţurile psihologice sunt preferate celor întregi
De pildă, în cazul unui produs al cărui preţ a scăzut într-o perioadă promoţională de la 0,89 dolari la 0,71 dolari, vânzările au crescut cu 65%. Când preţul a fost redus la 0,69 de dolari, vânzările au crescut cu 222%.
În subconştient, explică specialiștii, subdiviziunile sunt ignorate, fără a se face rotunjirea. Pentru a avea un efect maxim la acest nivel, unii comercianţi au scris subdiviziunile cu corp de literă mai mic. În acest mod subconştienul este păcălit şi uită de zecimale. De menţionat că şi că unii casieri „uită” să mai dea rest, în cazul achiziţionarii unui produs cu un asemenea preţ. Mai în glumă, mai în serios, finanţiştii americani au propus de multe ori introducerea monedei de 99 cenţi.
Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!