În primele zece luni din 2017, deficitul bugetar a fost de 6,6 miliarde lei, respectiv 0,79% din PIB.
Bugetul general consolidat conține atât bugetul de stat, cât și pe cel de pensii și cel de șomaj.
Transferul contribuțiilor a crescut încasările
Veniturile totale s-au ridicat la 232,3 miliarde lei, echivalent cu 24,5% din PIB, sunt cu 11,8% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
”Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+37,8%) şi din veniturile nefiscale (+18,5%).
Începând cu luna februarie încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, se arată în comunicatul Finanțelor.
De asemenea, începând cu luna mai se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 9% faţă de realizările aceleiaşi perioade din 2017, ajungând la o valoare de 47,9 miliarde lei pe primele zece luni ale anului în curs.
Veniturile din accize au fost de 23,7 miliarde lei, cu 7,9% mai mari, în vreme ce încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.
Impozitul pe venit, mai mic
Statul a înregistrat însă scăderi ale impozitului pe venit cu 26,1%, deoarece revoluția fiscală a venit la pachet cu reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% astfel încât angajatorii să nu scadă salariile angajaților.
Taxa auto
”De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 45,5% faţă de aceeaşi perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule”, se arată în comunicat.
Guvernul vrea să vină cu o altă taxă auto în 2019, aceasta urmând să se aplice tuturor autovehiculelor, chiar dacă sunt înmatriculate deja.
În fine, sumele primite de la Uniunea Europeană se ridică la 11,3 miliarde lei.
Creșterile de salarii au afectat cheltuielile
Cheltuielile s-au ridicat la 253,2 miliarde lei, cu 18,1% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, din cauza majorărilor salariale din sistemul bugetar.
”Cheltuielile de personal sunt cu 25,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 10,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, se arată în comunicat.
Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul asigurărilor de sănătate și la subvențiile acordate de la buget.
Subvenţiile sunt mai mari cu 10,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, menţinându-se la acelaşi nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,6%.
Statul se împrumută mai scump
”Dobânzile sunt cu 25,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând 1,2% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark”, se arată în comunicat.
Este vorba de dobânzile la obligațiunile și creditele luate de stat.
Și pensiile au crescut
Cheltuielile sociale au urcat la rândul lor cu 12,1%, fiind influenţate de creșterea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017 până la 1.000 lei și de majorarea cu 10% de la 1 iulie 2018, până la 1.100 lei.
Concomitent, a crescut pensia minimp de la 520 lei la 640 lei și s-au modificat modalitatea de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.
Investiții de 20,6 miliarde de lei
Investițiile au ajuns în primele zece luni la 20,6 miliarde lei, cu 40,2% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
România trebuie să se încadreze într-o limită sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceasta din urmă a fost stabilită de către legislația UE și este valabilă pentru toate statele membre.