“Gaura” de la buget a ajuns la 39 de miliarde de lei, echivalent cu 3,6% din PIB, după doar 5 luni

Veniturile au fost de 119,59 miliarde de lei, în scădere cu 3,4% față de nivelul consemnat în primele cinci luni din 2019, însă cheltuielile au crescut cu 14,4%, până la 158,43 miliarde de lei.

”Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,84 miliarde lei (3,59% din PIB), din care aproape jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”

Ministerul Finanţelor:

Astfel, în perioada aprilie-mai Guvernul a amânat plata unor taxe în valoare de 11,7 miliarde de lei, în vreme ce 2,26 miliarde de lei au fost restituirile de TVA.

Pe partea de cheltuieli, plățile generate de pandemie au fost de 3,83 miliarde de lei, în vreme ce o creștere de 3,43 miliarde s-a înregistrat la investiții.

La venituri avem:

• Încasările din impozitul pe venit au fost de 9,57 miliarde de lei, în creștere cu 4%, datorită încasărilor mai mari pe veniturile din pensii (40,8%) și dividende (23,4%).
• Contribuțiile sociale au fost de 44,65 miliarde de lei, în scădere cu 2,1%. Scăderea a venit din eliminarea supraimpozitării contractelor part-time.
• Impozitul pe profit a adus la buget 6,9 miliarde de lei, în scădere cu 12,5%. Scăderea vine din amânarea obligațiilor fiscale și de bonificațiile de 5% acordate marilor companii și de 10% pentru cele mijlocii.
• Alte impozite au adus 1,49 miliarde de lei, în scădere cu 3,4%. Evoluția este explicată prin amânarea impozitelor pentru microîntreprinderi și de bonificațiile de 10% acordate pentru plata impozitului la scadență.
• Din TVA au fost strânse 20,11 miliarde de lei, în scădere cu 18,9%. Scăderea vine atât din cauza problemelor economice, cât și a amânării unor plăți.
• Veniturile din accize au fos de 11,67 miliarde de lei, în scădere cu 0,1%. Banii strânși din produse energetice au fost cu 15,4% mai puțini, însă au crescut veniturile strânse din tutun cu 18,6%, ca urmare a creșterii accizelor cu 4,2%.
• Taxele pentru utilizarea bunurilor au adus 2,16 miliarde de lei, în creștere cu 137,2%, datorită prelungirii unor licențe radio.
• Veniturile nefiscale au fost de 9,04 miliarde de lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au fost de 7,58 miliarde de lei, în creștere cu 24,8%.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Pe ce s-au dus banii:

• Cheltuielile de personal au fost de 43,99 miliarde de lei, în creștere cu 5,2% ca urmare a majorării salariilor.
• Pe bunuri și servicii s-au dat 21,1 miliarde de lei, în creștere cu 16,2%. Cheltuielile apar în special la autoritățile locale (+15,6%) și instituții finanțate din venituri proprii (+15,7%), ca urmare a cheltuielilor cauzate de pandemie.
• Cheltuielile cu asistența socială au fost de 56,83 miliarde de lei, în creștere cu 21,9%, ca urmare a majorării pensiilor și alocațiilor.
• Plățile temporare au crescut și ele. Pentru indemnizațiile acordate pentru suspendarea contractelor de muncă s-au dat 2,29 miliarde de lei, iar pentru concediile medicale s-au acordat 637,6 milioane de lei.
• Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,55 miliarde de lei, în special în domeniul agricol.
• Alte cheltuieli în valoare de 2,51 miliarde de lei au fost acordate în special pentru restituirea proprietăților confiscate de comuniști, burse pentru elevi și studenți sau indemnizații pentru supravegherea copiilor.
• Cheltuieli privind proiectele cu fonduri externe nerambursabile – 8,84 miliarde de lei, cu 27,9% mai mult.
• Investițiile au totalizat 13 miliarde de lei, cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. Acestea sunt cu 35,8% mai mari decât anul trecut.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

De ce este important să avem un deficit mic

Guvernul estimează pentru acest an o scădere de 1,9% a economiei și un deficit de 6,7% din PIB.

Instituțiile internaționale sunt și mai pesimiste: Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o scădere de 5% în acest an, în vreme ce Comisia Europeană crede că vom avea o scădere de 6% și un deficit bugetar de 9,2%.

România a scăpat ”la mustață” de retrogradarea ratingului de țară, dar perspectiva este în continuare negativă, astfel că țara noastră ar putea fi retrogradată în curând.

O astfel de retrogradare ar însemna că statul se va împrumuta la dobânzi mai mari sau va fi nevoit să taie cheltuieli.

Urmărește-ne pe Google News