Anunțul a fost făcut ieri, în cadrul unei conferințe de presă susținută de Alexandra Cucoş Dinu, manager proiect la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

UPDATE. Pe lângă școli, grădinițe și primării, rodonul este prezent într-o concentrație peste limita admisă și în multe dintre locuințele românilor.

Acumularea de radon se produce şi din cauza modului în care sunt izolate clădirile. Materialele folosite nu permit ventilaţia constantă a interiorului, conform Digi 24. Pentru a remedia situaţia, cercetătorii lucrează la dezvoltarea unor soluţii pentru remedierea expunerii la radon în locuinţe, iar aceste soluții ar reprezenta o premieră pentru România.

„Costurile variază. În Europa sunt undeva între 5.000-6.000 de euro. Ce am făcut noi prin proiectul IRAD vorbim de aproximativ 2.000 de euro. Însă ce vrem să facem acum, prin noul proiect SMART-RAD-EN, costul va ajunge la 1.000 de euro,” explică managerul de proiect din cadrul UBB, Alexandra Cucoş.

România trebuie să implementeze pâna anul viitor legislaţia europeană cu privire la radon, ce prevede limitarea concentraţiei de radon în locuinţe.


Potrivit acesteia, descoperirea a fost făcută cu ocazia realizării primei hărţi de radon din România care prezintă zonele de risc la nivel naţional.

Țara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, media expunerii în România ar fi de 176 Bq (Becquerel)/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc”, a declarat Cucoş Dinu.

Valori crescute de radon s-au înregistrat în mai multe zone, iar cauza ar putea fi în strânsă legătură cu harta geologică a României.

”Am avut surprize ca, în instituţii publice, în 180 de şcoli, grădiniţe, primării monitorizate, să constatăm niveluri ridicate de radon, cum ar fi în judeţele Alba, Timiş sau Suceava. De asemenea, în peşteri, unde trebuie implementate protocoale pentru expunerea profesională. Este vorba de Peştera Urşilor, foarte vizitată, unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să îşi limiteze circuitele la 12 ore pe lună. În peşteri – Urşilor, Muierii, Polovragi, cele mai vizitate, cu un mare potenţial turistic, valorile sunt în intervalul 1.000 – 2.000 de Bq/mc. Sunt puncte pe traseul turistic unde valorile sunt mari şi unde ar trebui staţionarea limitată pe durata unui circuit turistic, poate chiar evitate anumite zone, iar ghizii şi personalul expus profesional ar trebui să fie informaţi şi să îşi limiteze expunerea. Aici este nevoie de o monitorizare riguroasă, anuală, de control anual al dozei. Iar profesorii şi elevii din şcolile respective ar trebui informaţi”, a spus Alexandra Cucoş Dinu.

Ce este radonul

Radonul, care se găseşte în sol, roci si apă, este un element chimic radioactiv care  face parte din grupa gazelor rare. Povine dintr-o serie de dezintegrări naturale prin care trece uraniul. Creşterea concentraţiei de radon în atmosferă anuntă apropierea unui cutremur. Radonul este inodor, incolor, insipid, dar la temperaturii scăzute are o culoare fosforescentă strălucitoare. Oamenii de ştiinţă ştiu că este un gas periculos, care cauzează moartea a sute de mii de oameni pe glob, provocând cancerul la plămâni, radonul  reprezentand a doua cauză  după tutun.

Citește și: Studiu şocant: un gaz radioactiv ucide anual 2.000 de români în propriile lor case

 
 

Urmărește-ne pe Google News