„Dacă prețul componentei marfă (a gazelor naturale fără tarife), a crescut și apoi a scăzut, creșterea de preț determinată de creșterea tarifelor este una semnificativă, tarife mari care vor rămâne permanent de acum încolo”, arată Dumitru Chisăliță.

Scumpirile, defalcate

Conform asociației, creșterea prețului la gaze a avut la bază următoarele creșteri din ultimii 3 ani:

  • Tarifele de distribuție gaze au crescut, în medie, de la circa 27 de lei/MWh la 58 de lei/MWh, o creștere de 116%
  • Tarifele de transport plătite de furnizori au crescut, în medie, de la circa 5 lei/MWh la 12 lei/MWh, o creștere de 160%
  • Prețul mediu al gazelor ca marfă a crescut de la circa 116 lei/MWh la 180 de lei/MWh, o creștere de 55%
  • Componenta de furnizare a gazelor naturale a crescut de la 7,5 lei/MWh la 12 lei/MWh, o creștere de 60%

Contribuția fiecărei componente la creșterea prețului gazelor naturale efectiv achitat în factura se prezintă în felul următor:

  • Componenta de distribuție – 38%
  • Componenta de transport – 8%
  • Componenta gaz marfă – 40%
  • Componenta de furnizare a gazelor naturale – 14%.

Gratis e mai scump

Asociația spune că statul este de vină, direct sau indirect, pentru scumpiri.

„Creșterea tarifelor de distribuție și transport, realizată de ANRE, se datorează în special «gratuităților» introduse în anul 2020 prin Legea 155/2020, care modifică vechea lege a energiei electrice și gazelor astfel s-a ajuns să se construiască mii de kilometri de conducte care stau goale sau aproape goale, dar care produc costuri care sunt achitate de toții consumatorii României prin mărirea de tarife”, arată Chisăliță în analiza sa.

Taxe și dobânzi mari

Creșterea prețului mărfii vine ca urmare a evoluției prețului pe bursele de gaze și a formării pieței europene a gazelor naturale, dar și a fiscalității ridicate din zona de producție și furnizare a gazelor, notează acesta.

„Creșterea componentei de furnizare a gazelor naturale se datorează, în principal acoperirii costurilor cu dobânzile plătite de către furnizori băncilor, urmare a susținerii de către aceștia a schemei de plafonare și a plății cu mare întârziere a obligațiilor statului către aceștia”, punctează expertul.

Urmărește-ne pe Google News