Veteranul politicii olandeze Geert Wilders a câștigat alegerile anticipate legislative de miercuri, arată rezultatele oficiale, după numărarea majorității voturilor.

Și, după numeroase încercări soldate cu eșecuri în trecut, a făcut-o destul de clar. Partidul său pentru Libertate (PVV) ar urma să dețină aproximativ 37 din cele 150 de locuri în parlament – mai mult decât dublu față de numărul obținut la alegerile din 2021, potrivit Reuters.

Alianța de stânga a fostului vicepreședinte al Comisiei UE Frans Timmermans s-a clasat pe locul al doilea, obținând 25 de mandate – un rezultat rezonabil, dar totuși nesatisfăcător.

Dilan Yeșilgöz, succesoarea premierului demisionar Mark Rutte în fruntea formațiunii liberale VVD, a suferit însă pierderi grele și este pe cale să obțină doar 24 de mandate, cu 10 mai puține decât înainte, potrivit primelor rezultate.

Victoria lui Wilders ar putea genera o dramatică schimbare de direcție în Olanda, după cele patru guverne de centru consecutive ale lui Rutte. Politicianul se opune ferm migrației, este un eurosceptic convins, susținând chiar un „Nexit”, o ieșire a Olandei din UE, și nu mai dorește să trimită arme Ucrainei, printre altele.

Șansele ca Wilders să susțină o extindere a Schengen cu România și Bulgaria par și ele minime.

Întrebarea rămâne însă, dacă celelalte partide sunt dispuse să i se alăture politicianului extremist pentru a forma o coaliție. În condițiile în care PVV nu poate guverna de unul singur, iar rivalii săi nu se grăbesc să îl susțină, sarcina lui Wilders va fi dificilă.

Wilders nu a mai făcut niciodată parte dintr-un guvern, dar a susținut primul guvern Rutte, acum un deceniu.

Ce urmează

Wilders a părut, miercuri seară, încrezător. Pe coloana sonoră a filmului Rocky, Eye of the Tiger, el și-a întâmpinat susținătorii într-o cafenea de pe coasta olandeză, imediat după aflarea rezultatelor. „Alegătorii au vorbit în această seară și au spus că s-au săturat”, a spus el.

„Ne vom asigura că alegătorii olandezi vor fi puși din nou pe primul loc”, a adăugat Wilders. Partidul, a continuat el, vrea să limiteze „tsunamiul de azilanți”, punând mai mulți bani în portofelele oamenilor și o mai bună securitate.

El a întins o mână către alte partide, declarând că este timpul să colaboreze pentru a găsi soluții. Wilders a sugerat chiar că ar fi dispus să facă un compromis cu privire la idealurile sale antimusulmane, de dragul intrării la guvernare.

„Înțeleg foarte bine că partidele nu vor să fie la guvernare cu un partid care dorește măsuri neconstituționale”, a spus el. „Nu vom vorbi despre moschei, Coran și școli islamice”, a asigurat el.

Retorica antiislamică a lui Wilders, condamnat în trecut pentru incitare la ură, a fost o parte clară a programului de guvernare al PVV. Partidul a propus interzicerea moscheilor și a Coranului, precum și a eșarfei islamice în clădirile guvernamentale.

Chiar dacă Wilders a obținut cele mai multe mandate, este totuși neclar dacă va ajunge prim-ministru, scrie Politico.

Yeșilgöz, șefa partidului lui Rutte, a declarat marți că exclude orice susținere pentru Wilders în funcția de prim-ministru. Șefa partidului liberal se arătase însă deschisă în campanie la o colaborare cu acesta în parlament, o deschidere care a fost criticată de unii comentatori.

Pieter Omtzigt, al cărui partid centrist nou format se estimează că va câștiga 20 de locuri, venind pe locul patru, a exclus anterior posibilitatea colaborarea cu partidul extremist, spunând că politicile sale antiislamice contravin libertăților de exprimare și de religie care sunt consacrate în constituția olandeză.

Timmermans s-a opus, de asemenea, ferm susținerii lui Wilders.

Negocierile pentru formarea unei majorități în Olanda durează, în mod tipic, foarte mult timp – 271 de zile, după ultima rundă de alegeri – iar un guvern ar putea fi învestit abia anul viitor.

Cum a câștigat Wilders

Deloc surprinzător, premierul maghiar Viktor Orbán l-a felicitat rapid pe Wilders. „Vântul schimbării este aici!”, a scris el pe X.

Politologii olandezi sunt de acord. „Este cea mai mare schimbare pe care am văzut-o vreodată în Olanda”, a declarat politologul Tom van der Meer pentru postul național de televiziune NOS. Potrivit lui Van der Meer, trei lucruri ar putea explica victoria neașteptată a lui Wilders.

„În primul rând, am avut un cabinet de centru timp de 11 ani. Ca răspuns la acest lucru, alegătorii s-au îndreptat în principal către flancuri”, a spus el.

„În al doilea rând, migrația a fost o temă importantă, iar alegătorii se gândesc rapid la PVV atunci când se gândesc la această problemă”, a spus comentatorul.

Migrația reprezintă într-adevăr o îngrijorare majoră pentru olandezi și toate partidele au luat-o în serios. Chiar și Yeșilgöz, șefa VVD, ea însăși o refugiată, s-a declarat împotriva migrației, spunând că olandezii au devenit prea toleranți. Dar nimeni nu a fost atât de ferm precum Wilders.

Victoria extremiștilor a fost ajutată și de „normalizarea” lor pe scena politică.

„În cele din urmă”, a explicat politologul, „lidera VVD, Yeșilgöz, a deschis ușa PVV ca partener de coaliție. În Olanda, oamenii caută de mult timp un partid care să fie mai deschis decât VVD, dar care să poată guverna. Acum că ușa PVV este deschisă, ei au găsit-o”, a explicat Van der Meer.

Coșmarul UE

În vreme ce Wilders și-a îndulcit retorica antiislamică în ultimele săptămâni, nu există semne că el este dispus să-și atenueze euroscepticismul.

Chiar dacă alegătorii olandezi nu vor fi convinși să îi urmeze pe britanici și să iasă din UE – sondajele sugerează că acest lucru este puțin probabil – există toate indiciile că un guvern condus de Wilders ar fi un coșmar pentru Bruxelles, scrie Politico.

Un loc pentru Wilders la masa Consiliului European ar transforma dinamica deciziilor, el putând să încheie alianțe cu alți lideri extremiști, populiști și naționaliști deja în funcție.

Decizii pe teme diverse, de la acțiunile climatice, la reforma UE și chiar la livrarea de arme pentru Ucraina vor fi puse sub semnul întrebării.

De-a lungul anilor, Wilders a fost un admirator al lui Vladimir Putin, a călătorit la Moscova, inclusiv după anexarea Crimeei, și a criticat „rusofobia” Europei. El s-a distanțat puțin de Moscova după invazie, pe care a catalogat-o drept o eroare, dar a anunțat totuși că nu susține trimiterea de arme către Kiev.

Extinderea Schengen cu România și Bulgaria pare a avea avea șanse mici, dacă Wilders va avea ceva de spus în această privință. El a spus își dorește de fapt ca Olanda să dețină controlul asupra granițelor.

Alături de Austria, Olanda a votat anul trecut pentru a bloca aderarea celor două țări la spațiul de liberă circulație (susținând că se opune formal doar Bulgariei).

Euroscepticul politician olandez a fost un critic constant al României de-a lungul timpului, susținând că țara noastră nu ar fi trebuit să intre în UE și criticând accesul oferit lucrătorilor români pe piața olandeză a muncii.

Wilders dorește de altfel reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrătorii din UE, o decizie care contravine celor mai elementare reguli ale blocului comunitar.

 
 

Urmărește-ne pe Google News