ComenteazăPentru a încerca să determine de ce unii pacienţi suferă de o formă gravă a bolii şi nu de altele, cercetătorii au analizat ADN-ul de la aproape 2.700 de britanici din unitățile ATI.
Diferenţe au fost descoperite în genele IFNAR2, TYK2, OAS1, DPP9 şi CCR2, ceea ce explică, în parte, de ce unele persoane dezvoltă forme grave de COVID-19, în timp ce altele nu sunt afectate, notează această universitate.
După identificarea genelor, echipa de cercetare a putut să estimeze efectul tratamentelor farmacologice la pacienţi, întrucât unele variante genetice răspund unor anumite medicamente într-o manieră similară.
S-a observat astfel că o diminuare a activităţii genei TYK2 protejează împotriva infectării cu SARS-CoV-2 şi că medicamente antiinflamatoare din categoria inhibitoarelor JAK produc acest efect.
Studiul mai sugerează că formele grave de COVID-19 au la bază cel puţin două mecanisme biologice: tipul apărării antivirale înnăscute – importantă în primele faze ale bolii – şi procesele inflamatorii dezvoltate de bolnav.
La fel ca în cazul septicemiei şi gripei, pentru COVID-19 afectarea plămânilor este provocată de propriul nostru sistem imunitar, nu de virus.
Kenneth Baillie, cercetător la Universitatea din Edinburgh:
Foto: Hepta