General român, despre cel mai probabil răspuns al Israelului la atacul Iranului: „Nu vorbim de un război simetric, vorbim de o situație tensionată”

Expertul militar român crede că atât Israelul, cât și Iranul acționează în așa fel încât să se evite o escaladare a conflictului. Bălăceanu spune că este un fel de „război de fair-play”.

„Nu s-au executat lovituri într-un timp foarte scurt. Se câștigă timp (n.r. – cele două părți implicate în conflict), iar acest timp este în favoarea neescaladării. Iranienii au lovit la două săptămâni după 1 aprilie, iar Israelul nu știm când va replica. Este un gen de război de «fair-play», deși exagerăm puțin. Iranienii și-au anunțat intenția de a ataca, iar Israelul o contestă, cel puțin prin intermediari, mai ales cei cărora iranienii le-au transmis că teritoriul lor va fi survolat de drone și rachete”, spune generalul în rezervă.

„Se caută să se demonstreze către propriile națiuni că există un răspuns. Iranul acuză Israelul că i-a lovit teritoriul, respectiv consulatul de la Damasc, israelienii susțin că au țintit doar niște anexe, despre care nu știm dacă sunt sau nu parte a consulatului”, a continuat Bălăceanu

Replica Israelului, mai mult decât probabilă

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Virgil Bălăceanu este de părere că va exista o replică de natură militară stabilită în cadrul consiliului de război întrunit la Tel Aviv. „Nu asistăm la o decizie imediată de răspuns din partea Israelului. Bănuim un atac cu respectarea principiului proporționalității. Este greu de crezut că vom asista la o operațiune navală sau la o operațiune aeriană de amploare. Mai degrabă, posibil să fie lovituri chirurgicale, însă răspunsul va fi dat. Probabilitatea de a nu fi o replică este foarte scăzută, pentru că nu face parte din modul în care Israelul răspunde atacurilor asupra teritoriului său”, afirmă acesta. 

Bălăceanu nu crede, pe de altă parte, că nu se va ajunge la un război între cele două țări. „Nu sunt premise de externalizare a războiului din Fâșia Gaza. Nu sunt indicii consistente. Nu vorbim de un război simetric, vorbim de o situație tensionată, de atacuri de tip asimetric, de răspunsuri care vor să fie cât mai proporționale, astfel încât să nu se ajungă la o escaladare. 

Să sperăm că această proporționalitate va fi respectată, pentru a nu se complica lucrurile. Statele Unite, Franța și alte țări sunt foarte insistente pentru a nu se externaliza conflictul, care ar crea la nivel mondial probleme foarte complexe, dincolo de celelalte care sunt acum în Orientul Mijlociu. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Israelul are ca obiectiv principal în acest moment eliminarea Hamas și folosirea soluțiilor oportune, care par greu de găsit în prezent, astfel încât acțiunile din sudul Fâșiei Gaza să nu aducă un număr foarte ridicat de pierderi colaterale. Dacă Israelul se va limita la lovituri chirurgicale (n.r. – drept răspuns la atacul Iranului), nu vom asista la o acutizare a conflictului. 

Sigur, situația devine mai complexă, dar complexitatea nu este atât de mare ca să vedem un război generalizat, deschiderea unui nou teatru de operații, formarea unei coaliții împotriva Iranului, care să fie sprijinit de aliații săi”, opinează președintele Asociației Ofițerilor în Revervă.

Atac coordonat, fără niciun element de surpriză

Potrivit generalului Bălăceanu, atacul iranian nu poate fi considerat un eșec, iar apărarea aproape perfectă a Israelului nu poate fi catalogată ca o victorie. 

„Iranienii au lovit cu un număr important de arme, 170 de drone, 30 de rachete de croazieră, 120 de rachete balistice, însă totul a fost pregătit din moment ce majoritatea proiectilelor au fost nimicite în afara spațiului aerian la Israelului. Doar câteva rachete balistice au lovit în afara pistei aeroportului din sudul Israelului. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Iranul nu a lansat atacurile doar de pe teritoriul propriu. A existat un element de coordonare, a acționat din Irak, din Siria și, într-o anumită măsură, din sudul Libanului. A fost un atac coordonat, care n-a surprins însă adversarul. Iranul a mizat pe executarea loviturilor și nu pe eficiența acestora, asumându-și pierderile foarte mari și faptul că țintele nu au fost lovite. 

Într-o anumită măsură putem spune că asta au urmărit și iranienii, să-și demonstreze capacitatea de lovire, nu producă daune umane și materiale consistente, care să constituie un motiv de escaladare”, susține fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO.

Posibil efect pozitiv pentru Ucraina

Virgil Bălăceanu analizează și repercusiunile care pot exista asupra războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei: „Livrarea de rachete (n.r. – din partea aliaților occidentali) se va face, probabil, mai mult către Israel, în afară de ceea ce au ei stocuri sau pot să producă. 

Poate, însă, să fie și un efect pozitiv, iar Congresul american, republicanii, să decidă votarea (n.r. – pachetului de 95 de miliarde de dolari) pentru Ucraina, Israel și Taiwan. Atât Ucraina cât și Israelul au nevoie de banii americanilor pentru a-și întări capacitățile de apărare, nu capacitățile ofensive. 

Țări care sunt în zona de interes a SUA au nevoie de acest sprijin pentru a-și consolida apărarea, altfel lucrurile vor lua o turnură mult mai nefavorabilă. Vom asista la cuceriri teritoriale consistente din partea Rusiei. Israelul are nevoie de creșterea capabilităților de apărare antirachetă și antiaeriene, ținând seama că nu putem exclude o reluare a atacurilor, cu un număr și mai mare de rachete, astfel încât sistemul de apărare să fie suprasolicitat”, adaugă generalul în rezervă. 

Ajutor reciproc între Rusia și Iran

Ofițerul român de rang superior este de părere că nu se poate vorbi în acest moment despre o alianță între Rusia și Iran. „Iranul ajută Rusia cu dronele Shahed 136 și se vorbește că livrează Kremlinului și rachete balistice. Pe de altă parte, și Federația Rusă are mijloace să ajute militar Iranul, fără să vorbim însă de o implicare oficială. 

Este vorba despre livrări reciproce, schimb de tehnologie, producție care poate fi dirijată către sistemele de apărare, de lovire, tipuri de muniție. Nu putem vorbi despre o alianță politică, fiecare are interese în zone diferite. Iranul vrea să își mențină statutul de putere regională a lumii șiite pentru zona Orientului Mijlociu, și nu numai”, a mai declarat, pentru Libertatea, Virgil Bălăceanu.

Doi comandanți de top iranieni, lichidați de Israel la Damasc

Iranul şi-a pus în aplicare ameninţarea cu represalii împotriva Israelului şi a lansat în seara zilei de sâmbătă, 13 aprilie, un atac masiv şi fără precedent, cu peste 300 de drone și rachete, asupra teritoriului inamicului său regional. Israelul și aliații săi – SUA, Marea Britanie și Franța – au interceptat majoritatea proiectilelor iraniene. Bilanțul anunțat oficial de Israel indică faptul că o singură persoană a fost rănită în urma atacului care s-a întins pe durata câtorva ore. 

Regimul islamist de la Teheran a cerut Israelului să nu reacționeze în niciun fel la atacul său, pe care l-a prezentat drept o „ripostă justificată” după bombardarea, la 1 aprilie, a Consulatului Iranului de la Damasc. Cel puțin șapte oameni au murit după distrugerea clădirii. Generalul de brigadă Mohammad Reza Zahedi, un comandant superior al Forței Quds a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), și generalul său adjunct, Mohammad Hadi Hajriahimi, s-au numărat printre victimele atacului coordonat de Israel, a anunțat IRGC într-un comunicat transmis pe 2 aprilie. 

Urmărește-ne pe Google News