7 comentariiOficialii IȘJ Iași au întocmit un raport detaliat privitor la simularea examenului de bacalaureat, unul dintre puținele astfel de documente date publicității în România.
Sinteza arată că au fost corectate în total 31.253 de lucrări, la o participare de 84,77% a posibililor candidați de clasa a XII-a, prezență cu 0,43% mai ridicată comparativ cu 2023.
Aproape 1.000 de elevi au lipsit de la simulare, fără însă ca absența să le afecteze eventuala participare la examenul final.
29 de elevi din 650 au promovat la Biologie
„Numărul candidaților nepromovați este de 2.703 din totalul de 5.075, dintre care 118 candidați au obținut note cel puțin egale cu 5.00 la fiecare dintre cele trei probe, însă media probelor a fost sub 6.00”, au spus cei de la IȘJ Iași în raportul prezentat public.
Cel mai bine s-au descurcat elevii înscriși la proba de Informatică, cu un procent de promovare de 92%, însă la Biologie Vegetală și Animală, rezultatele au înregistrat un minim istoric. Doar 4,46% dintre candidați au luat peste 5; asta înseamnă 29 de elevi din 650.
66 de candidați au obținut calificativul maxim la cel puțin una dintre cele trei probe. Cu toate acestea, la nicio unitate de învățământ din județul Iași, nici măcar la liceele considerate de elită din municipiu, nu au promovat toți candidații înscriși.
Cele mai multe note de 10 s-au obținut la Matematică: 16. La Istorie au fost 18 calificative maxime, iar la Logică, 12.
Promovabilitatea la Română a scăzut la jumătate
La Limba Română apare o scădere dramatică a gradului de promovare la liceele de pe filiera tehnologică – de la 74,84% anul trecut la 37,82% în martie 2024. Și la nivel județean, pe toate unitățile școlare, situația arată o scădere majoră a nivelului de pregătire: 86,74% dintre candidați au trecut în 2023 și doar 62,31% la simularea susținută zilele trecute.
„Da, cred că putem discuta de generațiile pandemiei, dar anul acesta, cumva și subiectele au fost construite puțin altfel, iar la clasa a XII-a, simularea s-a suprapus și cu perioada de preadmitere la universități, când au fost interviuri, iar elevii au învățat pentru alte examinări. Dar există clar o problemă și avem un plan de măsuri care trebuie asumat de școli și gândit la nivel global. Propunerea IȘJ către unitățile de învățământ este să analizeze și să decidă în consiliile de administrație dacă este o posibilitate bună aceea de a participa la o nouă simulare, organizată la Iași în perioada 17 – 18 aprilie”, a declarat Antonina Bliorț, purtător de cuvânt al IȘJ Iași.
Decalajele care s-au adâncit
Oficialul IȘJ a admis că există o ruptură vizibilă între școlile din mediul rural și cele din orașe, pe de o parte. O altă prăpastie se cască între liceele de profil și cele tehnologice, iar adolescenții care erau în situații vulnerabile înainte de pandemie au de suferit cel mai mult.
„Probabil că aici trebuie mai multe măsuri remediale. Este o concluzie la care s-a ajuns de la jumătatea pandemiei: odată cu schimbările acestea, pe care le-au adus timpurile ultimilor ani, copiii vulnerabili sunt și mai vulnerabili. Cei din rural au fost mai afectați decât cei din urban, la fel și cei din liceele tehnologice, care sunt predominant din mediul rural. Asta s-a văzut și la simulare. Trebuie să recunoaștem asta și să găsim împreună soluții”, este de părere Antonina Bliorț.
Expert în educație: „Este un examen fără miză pentru elevi”
Libertatea a vorbit cu prof. dr. Constantin Cucoș, coordonator al departamentului de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” care se ocupă cu pregătirea viitorilor profesori. Expertul consideră că rezultatele unei astfel de evaluări sunt îngrijorătoare, iar scăderea promovabilității cu 17% nu poate fi ignorată.
Profesorul spune că pandemia nu ar fi singurul motiv pentru nivelul scăzut de pregătire al tinerilor, înscriindu-se într-un trend al ultimilor ani, în care se observă că tinerii sunt mai demotivați și mai puțin preocupați de studiu.
Libertatea: Cum vedeți această scădere cu 17% a gradului promovării?
Constantin Cucoș: Scăderea ratei de promovare cu circa 17% de la un an la altul este îngrijorătoare și nu poate fi desconsiderată. Cred că arată că acest examen fie nu este luat prea în serios de către elevi, nefiind motivați sau „energizați” să maximizeze niște rezultate ale învățării, fie ele și parțiale, sau faptul că elevii nu se încred în valoarea unei testări prealabile care nu are, în viziunea lor, consecințe imediate.
Din perspectiva sistemului sau al profesorilor, simularea are sens pentru că rezultatele pot constitui o radiografiere a unei situații ce poate deveni temei pentru o remodelare a demersului didactic în cunoștință de cauză. Se pare că mai trebuie lucrat la responsabilizarea elevilor în raport cu importanța acestui examen prealabil. Poate că luarea în calcul a rezultatelor de la simulare, într-o formă sau alta, chiar și secvențial, în evaluarea curentă, prin adăugarea unor puncte sau sancționarea subsecventă, în cazul unei nerealizări, ar putea deveni o cale de motivare, de abordare serioasă din partea lor a simulării.
– Sunt unele materii cu promovabilitate foarte scăzută, exemplul extrem fiind Biologia, cu 5%. Ar trebui să îngrijoreze aceste cifre?
– Nu trebuie neglijat acest aspect, chiar dacă numărul de candidați este mic, iar proveniența acestora este din direcția liceelor tehnologice, mai ales că avem de-a face cu subiecți care au ales și nu li s-au impus să dea examen la disciplina în cauză. O astfel de rată de promovare arată fie o orientare defectuoasă către un obiect la care nu au performanțele cerute, fie o manifestare a unei opțiuni la întâmplare, oricum o carență motivațională sau o desconsiderare a unui examen fără miză pentru ei.
De asemenea, contează și anii în care se studiază o disciplină și momentul când se face testarea. După știința mea, Biologia, la aceste licee, se studiază în clasele a IX-a și a X-a, iar simularea s-a făcut în clasa a XII-a, fără o recapitulare sau sistematizare prealabilă.
– Credeți că vorbim de „generațiile pandemiei” și că urmează mai mulți ani în care copiii vor fi mai slabi pregătiți în urma problemelor legate de trecerile online/ offline și a fragmentării procesului educațional?
– Cauzele sunt de ordin cumulativ. Pe de o parte, scăderea continuă, „naturală”, de la un an la altul, în ce privește valoare învățăturii și studiului pentru elevi, deci o devalorizare simbolică a efortului și implicării; pe de altă parte, nu trebuie uitat că aceste generații au trecut prin semnificative secvențe de învățământ întrerupt, destructurat, mulat pe aliniamentele online-ului, cu consecințele de rigoare – chiar dacă s-au încercat formule de remediere.
Apoi mai poate fi luată în calcul și o delăsare generală indusă de un mediu care nu valorizează suficient competiția, competența reală, meritocrația ca principii ale realizării socioprofesionale. Mai trebuie spus că interesele elevilor sunt diferite și în funcție de filiera liceelor – mă refer la linia teoretică și linia tehnologică. Cei de la liceele teoretice sunt mult mai motivați să învețe, pe când cei de la filierele tehnologice mai puțin, în raport cu linii de orizont profesional mai lejere. Or, toți sunt obligați să treacă prin același filtru apreciativ – ceea ce ar trebui să dea de gândit decidenților educației!