ComenteazăLucrarea ridică noi întrebări cu privire la necesitatea introducerii unor restricții asupra unui nou val de tehnici genetice care câștigă rapid teren în laboratoarele din întreaga lume.
Grupul chinez a folosit o procedură de editare a genomului numită Crispr pentru a modifica o genă aberantă care provoacă beta-talasemie, o tulburare a sângelui care pune în pericol viața bolnavilor.
Probele pe care s-au făcut testele au fost preluate din clinicile de fertilizare in vitro, iar embrionii folosiți erau anormali și incapabili de a se dezvolta în copii sănătoși și ar fi fost distruși de clinici. Ei nu au fost implantați în femei după efectuarea modificărilor.
Echipa, condusă de Junjiu Huang de la Universitatea Sun Yat-sen din Guangzhou, este prima care publică o astfel de lucrare, confirmând zvonurile care circulă luni de zile că embrionii umani au fost modificați în China. Lucrarea este descrisă în revista ”Protein and Cell”.
Două reviste proeminente, ”Nature” și ”Science” au respins lucrarea citând obiecții etice, a spus Huang.
Mulți oameni de știință cred că modificarea genetică a embrionilor umani depășește o limită etică și ar trebui să rămână tabu. Dar oamenii de știință au dezvoltat recent o serie de proceduri de editare a genomului.
Luna trecuta, cercetatorii care scriu în ”Nature” au cerut un moratoriu global asupra modificării genetice a embrionilor umani, citand „preocupari grave” asupra eticii și siguranței. Aceștia au adăugat că orice beneficii terapeutice sunt destul de slabe.
Modificarea genetică a ADN-ului în embrionii umani nu ar afecta numai individul, ci copiii și copiii copiilor lor și așa mai departe de-a lungul generațiilor. Susținătorii acestor proceduri susțin că ar putea opri moștenirea bolilor genetice care apar în familii, dar ar putea transmite și probleme medicale neprevăzute pe care procedurile le-ar putea provoca.
Echipa chineză a încercat să corecteze gena defectă care produce beta-talasemie în 86 de embrioni umani. Procedura a funcționat corect numai într-o mică parte din cei testați. „Dacă vrei să o faci în embrioni normali, trebuie să fii aproape de 100%”, a spus Huang în revista Nature. ”De aceea ne-am oprit. Credem că încă este prematur”
Una dintre principalele preocupări privind siguranța în ceea ce privește editarea genomului este riscul producerii unor modificări accidentale ale genelor sănătoase. Aceste modificări așa-numite „în afara țintei” s-au produs mult mai des decât se așteptau autorii studiului, sugerând că procedura pe care au folosit-o este departe de a fi sigură.
Ceea ce subliniază cu adevărat lucrarea este ca suntem încă departe de a folosi editarea genomica pentru ca nu este sigură.
Dar Dusko Ilic, cercetător al celulelor stem la Kings College din Londra a spus că cercetarea privind editarea genomului și potențialele sale utilizări la om va continua. „Nu poți opri știința. Indiferent de ce moratoriu este propus, nu puteți opri această muncă continuă în întreaga lume „, a spus el.
El a adăugat că lucrarea chineză nu era neetică. „Acești embrioni fuseseră fertilizați de doi spermatozoizi. Ar fi fost aruncați de orice clinică de fertilizare in vitro din lume. Nu există obiecții etice pe care le puteți aduce”.
Un genetician britanic care nu a dorit să fie numit deoarece lucrarea a fost atât de controversată, a declarat pentru Guardian că studiul chinez a fost de mult așteptat: „Este clar pentru toată lumea că aceste tehnici urmau să fie realizate pe oameni la un moment dat”.
„Puteți susține că modificarea genomilor ar fi extrem de benefică pentru a corecta bolile genetice, dar pe de altă parte nu știm că este sigură. Cât timp va mai dura înainte ca oamenii să încerce să modifice culoarea ochilor, a părului, înălțimea și inteligența?”.
Huang speră acum să îmbunătățească siguranța și eficiența procedurii în experimente care utilizează țesuturi animale și umane.
Citește și: INTERCEPTĂRI/ Numele lui Puya apare în dosarul manelistului Dani Mocanu. Figurează în discuția unor persoane despre achiziția de droguri