George Simion, către femeile din AUR, la o dezbatere despre feminism: „Schimbați modelul femeii în politică: ușoară, amantă, mahalagioaică”

Femeile din AUR se împotrivesc vehement introducerii unor cote de gen în orice domeniu. „Femeia progresistă nu este valorizată, ci i se trasează niște linii masculinizate”, a spus senatoarea Rodica Boancă.

Dezbaterea „Femeia – între normalitate și ideologie” a fost organizată în Parlament de Institutul de Studii Politice Conservatoare Mihai Eminescu, al partidului AUR. La conferință au participat câteva zeci de persoane, membri ai Alianței și simpatizanți. Femeile au fost în majoritate covârșitoare.

Evenimentul a început la ora 12.00 și a durat șase ore. Dezbaterile s-au purtat în jurul „valorilor principale care definesc femeia în lumea contemporană și rolul acesteia în societate”.

„Eu mi-aș dori 90% femei în politica românească”

„Pe umerii voștri stă o provocare imensă”, s-a adresat, în deschiderea conferinței, președintele AUR, George Simion, femeilor din Sala Nicolae Iorga, din Parlament. Sala a fost plină, iar Simion a fost întâmpinat cu aplauze prelungi.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

„Trebuie să schimbați paradigma din ultimii 30 de ani a modelului femeii în politică: femeia ușoară, amanta care bântuie pe aici și, mai nou, modelul mahalagioaicei”, a continuat el, adăugând că politica are nevoie de „femei ca dumneavoastră”.

Simion crede că e nociv să fie introduse cote de gen „discriminatorii”, pentru că și femeile, și bărbații trebuie să avanseze în carieră pe merit și pregătire. „Nu o să rezolve nimic dacă impui persoane nepregătite pe anumite liste de candidați, nu o să faci decât să continui în această paradigmă în care avem oameni nepregătiți, în cazul nostru doamnele, care trebuiesc ajutate și săltate”, a afirmat el.

„Eu mi-aș dori 90% femei în politica românească, dar nu din genul celor amintite anterior, ci ca dumneavoastră. Sunteți egalele noastre în toate. Nu o să vedeți tratament special din partea noastră pentru că sunteți femei”.

George Simion:

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Meritocrație versus echitate

Argumentul meritocrației este folosit la nivel global pentru a combate cererile pentru introducerea cotelor de gen în politică. Meritocrația este un termen folosit de sociologul Michael Young în 1958 pentru a defini credința că toți au șanse egale să urce pe scara ierarhică, indiferent de statutul social, dacă sunt talentați și muncesc mult. Experții în feminism spun însă că argumentul nu ia în seamă privilegiile pe care alte categorii le au deja. „Este mai degrabă jignitor să sugerezi că motivul pentru care bărbații albi de elită, bogați și de vârstă mijlocie domină politica și alte eșaloane ale puterii este pentru că merită acest lucru – datorită calităților lor mai mari”, spune Rainbow Murray, profesor de politică la Queen Mary University of London. 

„Sigur, meritocrația este atât de evidentă în politica românească, încât într-adevăr se va prăbuși dacă o treime dintre proști, indolenți și hoți vor fi femei!”, a spus și profesoara universitară Mihaela Miroiu, într-un interviu pentru Europa Liberă. 

Două proiecte de lege privind cotele de gen stau în sertar, în Parlament

În România, din cei 466 de parlamentari, doar 87 sunt femei, adică mai puțin de 18%. Media europeană în parlamentele statelor este de puțin peste 32%, iar Comisia Europeană și-a propus ca din 2024, jumătate din executivul Uniunii să fie format din femei.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

România nu are încă o lege pentru cotele de gen în politică. Are însă două proiecte care nu au fost încă adoptate. Unul este din martie 2022 și prevede un algoritm de calcul prin care reprezentarea femeilor și bărbaților să fie proporțională și să se asigure o cotă minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât și pentru bărbați, din totalul candidaturilor.

Al doilea este din toamna anului trecut și propune o prezență de 30% pe listele de candidați la alegerile locale și în consiliile de administrație ale companiilor publice.

Membră AUR: Există riscul ca după cotele de gen să urmeze „cote LGBT sau rasiale” 

Deși au admis că femeile sunt subreprezentate în multe domenii, inclusiv în politică, toți participanții, deopotrivă bărbați, dar mai ales femei, care au fost într-un număr mult mai mare, au criticat aspru cotele de gen. Ei au spus că nimic nu le împiedică pe femei să se implice în politică, trebuie doar să aibă voință și să muncească pentru asta.

„Să terminăm cu demagogia politică și să spunem lucrurilor pe nume. Noi, femeile, suntem puternice, pentru că așa ne-a făcut Dumnezeu. Suntem egalul bărbaților la muncă, iar acasă reluăm responsabilitățile, suntem educatoare, bucătărese, menajere, le facem pe toate. Avem forță și putem. Eu sunt un exemplu de femeie minionă care a câștigat în politică necerând nimic de la nimeni, ci luptând”, a spus, în aplauzele tuturor, Doinița-Mariana Chircu, membră AUR, fostă deputată și managera Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta-Turnu Severin.

O altă participantă a afirmat că legislația din România privind egalitatea dintre femei și bărbați este suficientă pentru apărarea drepturilor femeilor. Problema cu cotele de gen, spune femeia, care este consilier într-o instituție publică, este că, dacă sunt introduse în lege, pot fi urmate de alte cote de gen, „LGBT sau rasiale”.

„Nu existe filme care să nu aibă un negru, nu contează că are rol de alb, un lesbian (sic!)”, a declarat participanta într-unul dintre cele patru paneluri care au succedat discursurile din deschiderea conferinței. 

Cotele de gen, o umilință, cred femeile din AUR

Panelul s-a numit „Meritocrație sau cote de gen?” și a fost moderat de Adela-Ioana Târziu, președinta organizației de femei a AUR și soția senatorului Claudiu Târziu.

„Eu mă simt discriminată de bărbați pentru că noi, femeile, pe lângă job mai avem încă unul acasă, din cauza mentalității din societate. Bărbații sunt bine mersi, după job se relaxează, noi știm ce avem de făcut când venim acasă”, afirmă și Stela Florea, membră a filialei din București.

Într-un interviu pentru Pressone, Ionela Băluță, profesoară specializată în studii de gen la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București, a subliniat că este o diferență între dreptul la ceva și șansa reală de a obține acel ceva. Cotele de gen nu sunt necesare pentru că femeile ar fi incapabile, ci pentru că politica a fost construită masculin, iar femeile au avut din istorie mai puțin acces la genul acesta de putere.

Cele mai fericite și prospere țări ale lumii sunt conduse de femei, arată cel mai nou raport al fericirii. Finlanda, de exemplu, care este în top, are cotă de gen impusă prin lege.

„Feminină, nu feministă”

Femeile din AUR au ținut să tragă o linie clară între feminism și feminitate. De la microfon, toate s-au declarat „feminine, nu feministe”.

„Feminismul e acel concept prin care femeile devin amazoane, nu mai au nevoie de bărbați, își procură singure hrana. Femininele își acceptă darul de a fi mame, de a avea cariere”, a explicat senatoarea Rodica Boancă.

Cristina Dumitrescu, o altă membră AUR, numește feminismul o „rătăcire a doctrinei de stânga ce duce la anularea identității feminine”, un instrument ideologic ce distruge familia. Ea crede că o femeie poate fi mamă și să-și facă în același timp o carieră, pentru că este suficient de puternică să le facă pe ambele. „Și fără să ne transformăm în bărbați ca să fim puternice”, a adăugat, referindu-se la accesibilizare pentru femei a unor domenii care sunt încă dominate de bărbați. Ea a subliniat că rolul principal al femeii în societate este de mamă.

„Trebuie să le educăm pe micuțele domnișoare să fie feminine, să fie puternice fără a îmbrăca un costum bărbătesc, fără să se tundă scurt, bărbătește, ca să pară mai puternice. Femeile care au fost în panel-ul meu sunt toate mame și toate recomandă femeilor să fie mame, pentru că acesta este rolul principal al femeii, să procreeze”.

Cristina Dumitrescu, membru AUR:

Mișcarea feministă, așa cum există ea în prezent, urmărește o „egalizare brutală”, au spus vorbitoarele. Ele simt că li se impune forțat să preia rolurile sau funcțiile bărbaților de către „curentul progresist occidental”.

„Eforturile cu egalizarea cu orice costuri mi se pare o trădare a feminității. Nu transforma dreptul în obligație. Ne bucurăm că avem unde să ne ducem copiii de la 3 ani, dar nu vrem să fim obligate să ducem copiii la creșă. Ne bucurăm că avem dreptul de a ocupa posturi ocupate până acum de bărbați, dar nu vrem să fim obligate să facem asta”, a declarat o participantă.

„Un tată nu va fi niciodată un părinte la fel de bun precum o mamă”

Adela Târziu, psihoterapeută, președinta organizației de femei a AUR și soția senatorului Claudiu Târziu, e de părere că într-o familie „normală”, rolurile sunt bine stabilite și separate, dar în același timp, complementare. În timp ce femeia dăruiește și creează, bărbatul protejează și păstrează.

„Ideologia zice: ce contează cine naște, cine dă direcția? Cu o astfel de mentalitate tulburăm naturalul, schimbăm ordinea întregii lumi. Femeia se valorizează pe sine prin ceea ce dăruiește, nu trebuie să se lase împinsă de societate spre nenatural”, a spus ea, adăugând că „un tată nu va fi niciodată un părinte la fel de bun precum o mamă”, tocmai pentru că are alt rol în familie decât femeia.

Discuțiile despre progresism au alunecat și către comunitatea LGBTQ+. Gianina Șerban, deputată AUR de Ilfov, a plâns la prezidiu în timp ce povestea cum a fost întrebată de către copiii săi ce înseamnă „LGBT”. „M-a șocat. Așa am hotărât să mă implic în politică”, a spus ea.

Nașterea prin cezariană este „nenaturală”, afirmă un sociolog

Sociologul Radu Baltasiu, care predă la Facultatea de Sociologie a Universității din București, vede la rândul său feminismul drept „atacuri sistematice la adresa familiei și feminității, iar asta înseamnă moarte”. Dă vina pe acest curent pentru rata scăzută – și în continuă scădere – a natalității în România, precum și a mariajului. Profesorul a descris nașterile prin cezariană drept „nenaturale”

El a făcut apel la „încetarea progresismului și la sexualizarea copiilor”, precum și înființarea unui institut pentru studii feminine care să funcționeze în subordinea bisericii și care să facă educație pentru femei, pentru viitoare mame. 

La final, femeile – și bărbații – din AUR au adoptat o rezoluție: au transmis că vor lupta în continuare pentru „cultivarea normalității”, în contextul în care societatea „a involuat de la cultul Maicii Domnului la ideologia de gen”.

Femeile din politica românească și abuzurile

Libertatea a sunat înainte de 8 martie toate parlamentarele pentru a le întreba despre abuzurile din politică și cum pot fi atrase mai multe femei în aceste funcții. Aproape jumătate dintre parlamentarele care ne-au răspuns la întrebări spun că există abuzuri împotriva femeilor în cel mai înalt for de conducere al țării. Multe au arătat și consecințele directe: anumite inițiative care privesc drepturile femeilor nu vor fi susținute. 

„Dacă nu vom avea mai multe femei în Parlament, care să reprezinte mai mult experiențele și nevoile femeilor, toate politicile împotriva violenţei de gen şi pentru egalitatea de gen nu vor fi susținute”, a explicat și profesoara Ionela Băluță.

Urmărește-ne pe Google News