George Simion și campania electorală, în vizorul presei internaționale. Politico: „Extravaganța alegerilor din România trezește fantomele trecutului fascist”

Nu există un lider clar

Mai puțin de o lună ne desparte de primul tur al alegerilor prezidențiale din România, care vor avea loc pe 24 noiembrie, iar candidații pentru funcția de președinte au fost analizați de jurnaliștii Politico. Aceștia au observat că în peisajul politic tensionat din țara noastră, printre candidații tradiționali, există și figuri controversate, precum fondatorul AUR, George Simion.

„Un fost huligan de fotbal de extremă dreapta are un scor bun în cursa prezidențială, într-un an electoral deosebit de important pentru români”, scrie Politico.

Situația nu oferă un favorit clar cu doar o lună înainte de primul tur, iar partidele consacrate, precum PSD și PNL, se confruntă cu o scădere a popularității. Asta pentru că membrii acestora sunt „afectați de percepția publică pe termen lung că sunt corupți și vulnerabili la clientelism”.

Rezultatele alegerilor pot decide dacă România va urma în continuare calea proeuropeană sau dacă se va îndrepta către politici naționaliste, lucru care i-ar alarma pe mai-marii de la Bruxelles, având în vedere tensiunile regionale și proximitatea față de Ucraina.

Cu toate acestea, riscurile asociate războiului din Ucraina, care ar trebui să fie un subiect major, rămân pe plan secund în dezbaterea publică.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

„Problemele de securitate – cum ar fi faptul că România se confruntă cu drone rusești rătăcite și cu atacuri asupra navelor care transportă cereale în largul coastelor sale – reprezintă doar un subiect minor de discuție pe măsură ce campania se intensifică”, precizează Politico.

Temele naționaliste, în prim-plan în campania electorală

Temele naționaliste care valorifică temerile populației că România este neputincioasă și uitată pe scena internațională reprezintă o constantă în politica românească, susține publicația.

Identitatea națională, bazată pe o combinație de credință ortodoxă și limbă romanică, a consolidat percepția de outsider a țării în Balcani, influențând atât fasciștii din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, cât și regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, care au promovat o retorică etnocentrică.

„Singurul subiect de dezbatere care impregnează alegerile – dar nu doar alegerile – este naționalismul sau fabricarea de non-probleme pentru a distrage atenția de la problemele reale din țară”, suține Rufin Zamfir, expert în radicalism și probleme de securitate la GlobalFocus Center, pentru sursa citată.

AUR și radicalizarea politicii românești în 2024

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Potrivit unui Sondaj INSCOP, realizat la comanda Libertatea, George Simion s-ar poziționa pe locul al doilea în preferinșele românilor pentru alegerile prezidențiale din 2024, cu un procent de 20,7%. Marcel Ciolacu (PSD) ar atrage 24,1% din voturi, Mircea Geoană – 18,1% voturi, Elena Lasconi (USR) -15%, iar Nicolae Ciucă (PNL) – 8,2% voturi, conform sondajului INSCOP Research.

George Simion se autointitulează „președinte al celor mulți” și promovează o retorică naționalistă, afirmând că Holocaustul este o „chestiune minoră”, care nu trebuie predată în școli. Anterior, a fost membru al grupului de huligani de fotbal Honor et Patria, informează Politico.

Deși eliminată din cursa pentru alegerile prezidențiale din 2024 prin decizia Curții Constituționale, Diana Șoșoacă a reușit să se facă remarcată. Liderul prorus al partidului S.O.S România a făcut declarații controversate pe TikTok, glorificând figura mareșalului Antonescu și legionarii români, o mișcare fascistă responsabilă pentru uciderea a sute de mii de evrei.

Acum, Diana Șoșoacă, care ar fi obținut conform sondajelor un procent de 10% din voturile românilor la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, candidează la alegerile parlamentare, după ce a părăsit recent instituția pentru a se alătura Parlamentului European.

Recomandări

Ce probe rămân în dosarul lui Dumitru Buzatu după dezbaterile din camera preliminară. Trei dovezi că banii din portbagaj erau mită

Publicația a subliniat și că Diana Șoșoacă a fost suspendată din Parlamentul European din cauza unor declarații fasciste.

„În cazul în care scandalurile și relatările vor deveni un element fix al politicii românești, mai degrabă decât un episod, țara va atrage cu siguranță mai multă atenție internațională – din toate motivele greșite”, conchide Politico.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 are loc pe 24 noiembrie, iar al doilea tur are loc pe 8 decembrie. De Ziua Națională, 1 decembrie, cetățenii cu drept de vot își vor alege reprezentații în Parlamentul României.

Foto: Facebook / Alianța pentru Unirea Românilor

Urmărește-ne pe Google News