George Simion și Diana Șoșoacă, la un pas de recordul stabilit de Corneliu Vadim Tudor în 2000. Unde au avut AUR și SOS cele mai bune rezultate ANALIZĂ

Partidele cu mesaje radicale din România, cu accente naționaliste, revizioniste și anti-UE au reușit la ultimele europarlamentare să treacă cu puțin borna de 2.000.000 de voturi, dacă luăm în calcul scorurile obține, conform parțialelor furnizate de Biroul Electoral Central. Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul SOS (condus de Diana Șoșoacă), PRM, Silvestru Șoșoacă, Partidul Patrioților și România Socialistă au obținut 2.019.267 de voturi, după centralizarea voturilor din 19.807 secții din 19.870 de secții.

Prima forță a fost AUR, care, conform datelor, a avut cel puțin 1,33 de milioane de voturi, în timp ce fără datele centralizate din 109 secții SOS România a obținut 448.506. Partidele suveraniste au reușit prin rezultatele obținute să se apropie de cea mai bună performanță electorală a acestui tip de partide, din anul 2000, când Corneliu Vadim Tudor a reușit să prindă și turul al II-lea. 

Comasarea europarlamentarelor cu localele a adus AUR, un partid obscur la localele din 2020, și SOS România, care nu nici măcar nu exista acum patru ani, la rezultate prin care Alianța va avea reprezentare în majoritatea Consiliilor Județene, în timp ce SOS România speră până îl ultimul moment că va avea șanse în câteva, fiind necesare 5% din voturi.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Geografia politică a AUR și SOS România

Pe vot politic la alegerile locale (adică votul pentru Consiliul Județean), cele mai mari procente obținute de AUR au fost în Hunedoara (17,4%), Constanța (15,98%), Tulcea (15,43%), Arad (14,91%), Gorj (14,03%). În schimb, ca număr de voturi, cel mai mult sprijin a venit din București (55.553 de voturi), Constanța (46.106 voturi), Prahova (39.951 de voturi), Iași (35.765 de voturi) și Timiș (33.840). 

Pe de altă parte, Partidul SOS al Dianei Șoșoacă e marele câștigător al aportului adus de voturile din diaspora, unde a avut procent mult peste medie, adică a ajuns la aproape 14%. Pentru că votul politic, adică la nivel de CJ, arată că formațiune nu a atins borna de 5%. Cele mai mari procente ale SOS pe vot politic au fost în Bacău (4,89%), Prahova (4,86%), Brăila (4,79%), Timiș (4,68%) și Constanța (4,5%). În afară de Brăila, toate celelalte sunt circumscripții mari. 

De subliniat faptul că pe lângă București, cu 27.871 de votanți, cei mai mulți susținători SOS România au fost în Prahova (15.237 de votanți), Timiș (13.618 votanți), Constanța (12.977 de votanți), Iași (12.436 de votanți), Bacău (12.005 votanți).

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Practic, observăm că atât procentual, dar și ca număr de voturi, se evidențiază ca județe cu un sprijin considerabil pentru suveraniști Constanța, Prahova și Timiș. Borna de 20% din voturi către cele două partide, adepte ale unor mesaje radicale, a fost depășită doar în Constanța (20,48%).

În ceea ce privește prezența în CJ-uri, AUR va avea reprezentanți în aproape toate, cu excepția județului Harghita. Inclusiv într-un județ unde la nivel de CJ nu au avut candidat la șefia instituției, cum a fost la Suceava, s-au apropiat de 10%. În schimb, SOS ratează intrarea la nivel de județe. 

Ce spun specialiștii

Experții consultați de Libertatea au punctat faptul că formațiunile cu mesaje radicale s-au mișcat bine în condițiile date, ale comasării europarlamentarelor cu localele și acapararea subiectelor largi, legate de teme europene, de cele de administrația locală.

„Cred că valul era mai mare pentru AUR și partidul Dianei Șoșoacă dacă nu era comasarea. Și AUR, și SOS și-au atins potențialul. Ei cam atât ar fi mobilizat și dacă nu era comasarea. Pe ei (n.r. – AUR și SOS România) i-a încurcat destul de tare comasarea. Știm că la un moment dat exact argumentul Coaliției PSD-PNL era că prin comasare va fi stăvilit elanul discursurilor mai radicale din politica românească. Dacă nu aveam comasarea și aveam o prezență cu care ne-am cam obișnuit, în jur de o treime din votanți, poate spre 40%, procentul lor ar fi fost mai mare. Nu cred că valul lor s-a domolit, ci valul celorlalți a mai crescut”, a declarat politologul George Jiglău pentru Libertatea.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„De la începutul anului am tot spus că dacă luăm la pachet AUR și partidul Dianei Șoșoacă, pentru că trebuie analizați împreună, ei se duc spre 20%, poate chiar spre 25%, în funcție de factorul prezență”, a completat politologul.

Și sociologul Vladimir Ionaș susține că mutarea atenției pe locale a mai tăiat din elanul de comunicare a partidelor radicale ca AUR și SOS România. „Nu aș spune neapărat că au fost o sperietoare politică, ci că decizia marilor partide a comasa cele două rânduri de alegeri le-a luat prin surprindere, pentru că nu au avut candidați în mai mult de jumătate din unitățile administrativ-teritoriale din România. Le-a creat un prejudiciu uriaș. Pentru că la aceste alegeri nu s-a vorbit deloc de discuții ideologice despre valori, ci despre interesul imediat: cum funcționează primăria, cum este administrată localitatea etc. Iar celor de la PSD și PNL le-a ieșit strategia comasării, fiind favorizate”, a declarat pentru Libertatea sociologul Vladimir Ionaș.

„Mutarea aceasta spre local a luat orice posibilitate celor din AUR și din partidul Dianei Șoșoacă, dar și alianței din jurul USR de a discuta despre teme care să sensibilizeze, care să creeze emoție”, a completat Vladimir Ionaș. De altfel, acesta a punctat faptul că datele arătau că AUR și SOS România ar fi avut o intenție de vot mai mare la alegerile europarlamentare.  

AUR, un partid diferit de PP-DD

Întrebați specialiștii dacă strategia comasării nu e o sabie cu două tăișuri, în condițiile în care scorul de la europarlamentare a fost dublat de o mai bună reprezentare locală, în cazul AUR fiind viitori consilieri județeni în aproape toate CJ-urile, părerile au fost împărțite.

„AUR probabil va fi principalul partid de opoziție în Consiliile Județene și cele locale, acolo unde au avut liste. Situația de acum nu le-a adus neapărat un scor pe care nu l-ar fi putut obține peste trei-patru luni. Pentru că localele aveau loc după europarlamentare, care ar fi putut juca rol de locomotivă electorală și le-ar fi permis să se organizeze și mai bine, e posibil să le fi adus un rezultat și mai bună. În condițiile de acum, fiind luați prin surprindere, nu au avut timp nici să pregătească toate listele”, a mai punctat Vladimir Ionaș.

Sociologul a subliniat faptul că dacă la AUR era de așteptat să nu aibă gata listele, în cazul USR e de neînțeles: „USR e în Parlament de opt ani, a fost la guvernare. Ar fi trebuit să aibă lucrurile puse la punct”.

Și politologul George Jiglău e de părere că AUR va mai rămâne în atenția publică niște ani la nivel de administrație. „Trebuie să ne obișnuim cu prezența AUR la nivel național, dar și în administrația locală. AUR nu este un Dan Diaconescu (n.r. – Partidul Poporului Dan Diaconescu, formațiune efemeră, care a avut rezultate bune în 2012, apoi până în 2016 a dispărut), care se va dezumfla într-un mandat. AUR, cu sau fără Șoșoacă, chiar dacă se vor recupla sau nu, e o forță politică ce va rămâne în peisaj o vreme. Și se vede că s-au folosit în acest prim mandat ca să-și construiască infrastructură la nivel local. Faptul că au prins niște primării și consilii locale e o dovadă. Ne arată că ei sunt în proces de consolidare”, a completat George Jiglău. 

Politologul a dat și câteva argumente pentru modul cum au ajuns să capteze atenția votanților, în special AUR, care după locale vor avea o minimă infrastructură la nivel de aleși locali și de consilieri județeni.

„Ei (n.r. – cei de la AUR)  au lucrat prin caravanele lor la firul ierbii prin toată țara, prin serviciile medicale gratis. I-a ajutat mult electoral și arată că felul lor de a funcționa împrumută din mai multe direcții. Pe de o parte merg pe instrumentele din online, poate comparabil cu ce a făcut USR în 2019-2020, când au avut rezultate bune, au și logica aceasta de partid, cu construirea de organizațiile locale, au și canale care nu sunt la vedere, folosite mai ales în 2020, cum sunt cele pe WhatsApp. Au o strategie bună de a crește de la care pot să învețe și partidele cărora le displace Alianța și care i-ar ajuta să comunice mai bine la firul ierbii. Concluzia mea e că AUR va mai rămâne o vreme în politica noastră”, a completat politologul.

De altfel, George Jiglău a conchis faptul că în prezent mingea e în terenul partidelor tradiționale în contracararea AUR: „Miza și mai mare este ce fac celelalte partide, cum răspund nu ca să stopeze creșterea procentuală a AUR, ci răspândirea ideilor Alianței, prin care partidul devine relevant în societate”.

Foto: Hepta

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro