Georgia copiază iliberalismul lui Viktor Orban și se aruncă în brațele Moscovei. Interviu cu Clara Volintiru, expert relații internaționale

Georgia a intrat într-o etapă de regres democratic, după ce partidul de la guvernare, Visul Georgian, a impus, în acest an, legea agentului străin, cu scopul de a obstrucționa activitatea societății civile. Inspirația acestei legi controversate este una rusească, dar ea a fost împrumută în interiorul UE și de regimul iliberal al lui Viktor Orban. 

În acest context, Libertatea a realizat un interviu cu Clara Volintiru, director al Biroului din București al German Marshall Fund și al Black Sea Trust (BST). 

Clara Volintiru a vizitat recent Georgia pentru a înțelege situația sensibilă în care se află societatea civilă georgiană și explică cum partidul Visul Georgian a folosit mai degrabă retorica iliberală a lui Viktor Orban, nu cea rusească, pentru a bloca procesul de integrare europeană a Georgiei. 

Înainte de a se alătura BST, Volintiru a fost director al programului New Economy and Society la Institutul Aspen din România și consultant pentru organizații internaționale precum Banca Mondială, Comisia Europeană, Eurofound și Comitetul Regiunilor.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit

Interesele strategice care leagă România și Georgia

Libertatea: De ce ar trebui să îi intereseze pe români ce se întâmplă în Georgia?
Clara Volintiru: Ne interesează Georgia pentru că România – și auzim asta de decenii – are o poziție geografică extraordinar de importantă. România poate să joace un rol pivotal, determinant în regiune. Faptul că noi nu activăm încă precum un lider regional, în adevăratul sens al cuvântului, este un eșec al conducerii politice din România. Întrebarea corectă ar fi de ce nu ne interesează Georgia? Georgia fiind parte din bazinul Mării Negre, o regiune despre care noi, prin orice strategie guvernamentală, declarăm că este o prioritate a României. Un spațiu care, până la urmă, determină securitatea noastră națională. În plus, în cazul bazinului Mării Negre, nu vorbim doar despre securitate, ci și de prosperitate. Discutăm despre o cale de acces către Europa cu un potențial uriaș prin portul Constanța și prin deschiderea spațiului Schengen și a noilor oportunități către piața unică. Practic, lipsa de interes de până acum față de Georgia a însemnat o lipsă de interes asupra potențialului strategic al României și de proiecție a unei puteri economice în regiunea largă a Mării Negre. 

Recomandări

Toate taxele care ar putea crește în 2025. Scumpiri pe bandă, din cauza pomenilor guvernamentale

Trebuie să ne raportăm și la Parteneriatul Estic (Ucraina, Moldova, Caucazul de Sud) și la Balcanii de Vest, regiune în care România are o vocație geografică, istorică și de interes național să activeze. 

În raport cu Georgia în sine, în contextul de orientare euroatlantică a țărilor din Parteneriatul Estic, mai ales în perioada războiului din Ucraina, există această orientare curajoasă pro-europeană, iar ele duc o luptă mult mai acerbă decât am dus-o noi. 

Al doilea motiv pentru care trebuie să ne intereseze Georgia este să vedem cum putem să fim solidari și să ajutăm comunități și popoare apropiate de noi ca situație și cultură, care au această vocație europeană și orientare euroatlantică. Poporul georgian manifestă o susținere pro-europeană în proporție de 85%. 

Cauzele regresului democratic din Georgia

– Odată cu invazia la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, așteptările au fost ca statele din regiune să fie mai puternic îndreptate spre UE. Georgia, din cauza partidului de la guvernare, a fost o surpriză neplăcută. Legea controversată privind agentul străin îndepărtează Georgia de UE și o apropie de Rusia. Cum se descurcă societatea civilă din Georgia în această perioadă grea? 
– Sursa legislației pe care o regăsim în Georgia din partea partidului de la guvernare, Visul Georgian, are într-adevăr inspirație rusească, unde au existat astfel de legislații pentru a minimaliza spațiul societății civile. Dar înainte să spunem că este un model de inspirație rusesc, trebuie să ne uităm și în UE și să vedem că același tip de legislație a fost introdusă și în Ungaria. Și trebuie să mai vedem și că retorica partidului de la guvernare din Georgia nu își asumă ca fiind un tip de legislație de origine rusească, ci arată cu degetul chiar la UE, spunând că și în UE se întâmplă astfel de pachete legislative. Și că iată un stat membru UE nu este cu nimic constrâns să introducă astfel de legislații de restricționare a posibilității de acțiune a societății civile. 

Recomandări

Laura Crișan, fiica afaceristului ucis în atentatul cu bombă de la Arad, pusă în libertate, alături de ceilalți doi suspecți

Prin această povară administrativă pusă pe umerii societății civile, se creează două efecte: costuri indirecte și deprivare de legitimitate a societății civile. În loc ca ei să fie priviți de către publicul larg ca actori independenți, ca monitori ai integrității guvernamentale, ei devin etichetați ca actori străini, ca promotori ai unor interese străine, iar acest lucru îi decredibilizează în rândul publicului larg. 

În cazul Georgiei, aș dori să atrag atenția că avem de-a face cu schimburi de experiență între reprezentanții Guvernului georgian și reprezentanții Guvernului ungar, avem de-a face cu un narativ, cu o retorică în raport cu Uniunea Europeană similară: ne integrăm cu demnitate în UE. Adică noi vrem în continuare în UE, dar cu demnitate, în termenii noștri și în condițiile noastre, arătând cu degetul la modul în care guvernul lui Orban a reușit să negocieze în termenii lui. Se creează astfel un context mai nuanțat care generează probleme în rândul electoratului georgian de a identifica cu adevărat sursa acestor măsuri. 

Al doilea element, apropo de lipsa de angajament a României față de Caucazul de Sud, este opoziția pro-europeană, care ar trebui să reziste acestor măsuri opresive. Opoziția nu se uită la noi ca la un exemplu democratic, ci se uită la Polonia. 

Pe lângă legea agentului străin, s-a vehiculat un pachet de alte patru măsuri asumate de partidul de guvernare  pe care intenționează să le introducă, odată ce alegerile din această săptămână i-ar oferi un nou mandat de guvernare. Acele patru puncte de reformă constituțională, cum spune Visul Georgian, atacă partidele de opoziție. Ele invocă eliminarea în afara legii a partidelor de opoziție. De asemenea, face referire la un plan de integritate teritorială fără a enunța clar care ar fi planul de reintegrare a teritoriilor ocupate și în ce măsură au existat negocieri cu Rusia în acest sens. Dezvoltă măsuri de represiune a minorităților cum sunt și cei LGBT și elemente de constrângere a libertății de exprimare. Și face referire la identificarea religiei ortodoxe ca religie de stat, lucru nu coincide neapărat cu prioritățile Bisericii Ortodoxe din Georgia, care nu își dorește să fie subordonată unui regim politic oricare ar fi el, având o autoritate mult mai mare ca entitate de sine stătătoare. 

– De ce prinde la populație retorica Visului Georgian? 
– Societatea georgiană este într-o pondere covârșitoare pro-europeană, dar în același timp, 80% din populație se identifică drept creștini ortodocși practicanți. Ceea ce înseamnă că există o rezonanță pentru mesajul de tip conservator. Se creează un limbaj ambivalent din partea unor antreprenori politici care exploatează foarte bine un set de valori și de preferințe ale electoratului. Dar să nu ne amăgim, le exploatează în interes personal. 

La fel ca în alte părți, în Georgia observăm o coagulare a societății civile dintr-o formă de protest către o zonă de a se organiza și formaliza din ce în ce mai bine și ulterior către o zonă de acțiune politică. Există nu doar în Georgia, ci într-un areal mai larg de noi democrații, acest tip de tranziție, de coagulări ale unor categorii din societatea civilă spre forme de manifestare politică. 

În fapt, s-a format o opoziție politică pe baza luptei și a rezistenței pe care societatea civilă o pune tendințelor de dezangajare față de parcursul european ale Visului Georgian. Și al tendințelor de monopol de putere pe care partidul de la guvernare încearcă să îl imprime. 

Cum funcționează opoziția în Georgia

– Cei din societatea civilă au început să se declare agenți străini?
– Majoritatea organizațiilor non-guvernamentale din Georgia au realizat o platformă, o coaliție prin care au încercat să se sfătuiască și să se susțină referitor la modul la care ar trebui să reacționeze. Astfel majoritatea a decis că nu se vor înregistra ca agent străin.

– Dar în continuare obțin finanțări străine? 
– Este neclar cum se va implementa legea. Deocamdată prevederile legislative sunt oarecum clare. Sunt prevăzute amenzi în cazul în care nu te înregistrezi. Dar ce nu este clar este dacă se vor bloca conturile ONG-urilor și nu vor mai putea să primească finanțare din străinătate deloc. Nu știm în ce măsură neînregistrarea în platforma digitală va conduce la restricționarea capacității de a observa alegerile parlamentare. 

Deocamdată, ONG urile au resursele de care au beneficiat până în prezent, dar nu e foarte clar ce se va se întâmpla mai departe. Majoritatea vocilor din societatea civilă din Georgia consideră că lupta lor va fi până pe 26 octombrie, când vor avea loc alegerile. 

Dacă partidul de guvernare, Visul Georgian, va obține o majoritate confortabilă, represiunea va crește. Pentru ei deja se dezvoltă ideea de spațiu închis, asemănător Azerbaidjan. Mecanismele de finanțare devin cea mai mică problemă, prin comparație cu agresiunile fizice. Acest tip de represiune este clar că va crește. 

Noi, în literatura de specialitate, numim acest fenomen clientelism negativ. Dacă clientelismul de partid tradițional presupune să transferi bunuri, servicii și sume de bani în schimbul susținerii electorale, clientelismul negativ, care este prezent preponderent în România, Bulgaria, Moldova și Georgia, are acest tip de comportament politic din partea partidelor în care ți se condiționează accesul. Nu ești cu noi, nu mai poți să primești un loc de muncă în sectorul public, nu mai primești o autorizație de construcție. Acest tip de clientelism negativ creează o stare de represiune și de frică în societate foarte pronunțată. 

– Frica de război ar putea fi o explicație pentru temele politice ale partidului Visul Georgian? Mai exact, georgienilor să le fie teamă să nu li se întâmple lor ce li se întâmplă ucrainenilor, iar această teamă să fie exploatată cinic de către partidul de la guvernare? 
– Frica de război este a treia componentă foarte importantă pentru societatea georgiană. Orientarea pro-europeană, o structură ideologică conservatoare, tradiționalistă și a treia trăsătură a populației este frica de război. 

Antreprenorii politici au exploatat foarte bine toate cele trei emoții pe care societatea georgiană le resimte. 

Există două poluri mari de opoziție, deși opoziția rămâne foarte fragmentată în Georgia. În discuțiile cu ei, am observat că evită să discute public despre riscul sau absența unui risc de invazie rusă. Pentru că li se pare că, în acest fel, ar da și mai mult combustibil narativului Visului Georgian. În opinia mea, este o greșeală tactică să nu discuți despre o frică atât de bine sedimentată la nivelul populației și ar trebui prezentate niște măsuri clare pe care alternativele politice le-ar avea, pentru a preveni o agresiune rusă. 

Din punctul de vedere al securității regionale, o agresiune a Rusiei împotriva Georgiei este foarte puțin probabilă. Dar asta nu înseamnă că Rusia nu se bucură de aceste diviziuni din Georgia, în condițiile în care diminuarea orientării europene a Georgiei blochează încă o țară din regiune, și anume Armenia, care recent a demonstrat o atitudine clar pro-Vestică, încercând să se detașeze de dominanta rusească, după declanșarea conflictului din Nagorno-Karabakh. 

Dacă Georgia ar fi rămas fermă pe poziția pro-europeană, ea ar fi creat o cale de acces și pentru aspirațiile pro-europene ale Armeniei. 

– Cât de prezentă este propaganda rusă în Georgia?
– Nu este. Populația georgiană este vehement antirusească. Accesul interferențelor maligne rusești este indirect. Există elite economice și politice care au interese în continuare în Rusia, există o prezență semnificativă a exilaților ruși în Georgia. Or, în aceste condiții, există o interferență economică și politică semnificativă, dacă mai punem la socoteală și prezența Chinei ca dezvoltator al majorității proiectelor actuale de infrastructură din Georgia, inclusiv al portului navigabil de la Marea Neagră. 

În schimb, poți să folosești actori domestici care să promoveze un narativ de detașare și de suveranism față de procesul de integrare euroatlantic, lucru care poate fi vândut mai ușor unei populații cu o mentalitate conservatoare. Mă întorc la sloganul: Ne integrăm în UE cu demnitate. Ce înseamnă asta? Nu știe nimeni. De facto, Visul Georgian a oprit procesul de negociere. 

– Cât de puternice au devenit partidele de opoziție acum înainte de alegerile parlamentare? 
– Partidele de opoziție petrec mult timp la Bruxelles și Washington încercând să își prezinte platforma și prea puțin în regiunile din Georgia ca să discute cu oamenii. Iar georgienii, de la un punct încolo, sunt preocupați nu de geopolitică, ci de nivelul de trai, de prețuri, de inflație. Deocamdată Visul Georgian rămâne un partid performant din perspectiva mobilizării electorale. 

Protestele au arătat că există o masă critică în Georgia care va apăra valorile democratice, dar competiția internă va decide. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Avem un pol al opoziției care încă are o genealogie legată de fostul premier Mikheil Saakashvili, figură contestată în Georgia din cauza unor probleme de la finalul mandatului, iar percepția publicului este împărțită. Există susținători, dar există și voci care spun ne dorim ceva nou.

Pentru cei care își doresc însă ceva cu totul nou este al doilea pol al opoziției în spatele căruia se așază și actuala președintă a Georgiei și care se autoidentifică ca un lider al opoziției. În funcție de scorul electoral pe care aceste două poluri l-ar obține la alegerile parlamentare din acest sfârșit de săptămână, vom vedea mai departe care este capacitatea lor de a oferi o alternativă politică la Visul Georgian. 

Fotografii: Hepta

Urmărește-ne pe Google News