Cele două manifestaţii anterioare, de joi seara şi vineri seara, au fost dispersate cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene de către poliţie, care a efectuat şi peste o sută de arestări. Mai mulți protestatari au fost bătuți de forțele antirevoltă, scenele amintind de reprimarea manifestațiilor din Rusia lui Putin.

Protestele au fost declanşate de decizia guvernului în funcție, acuzat de autoritarism pro-rus, de a amâna până în 2028 negocierile privind integrarea ţării caucaziene în Uniunea Europeană (UE). Opoziţia contestă, de asemenea, rezultatele alegerilor legislative din octombrie, în urma cărora partidul de guvernământ Visul Georgian și-a declarat victoria cu peste 50 la sută din voturi. Visul Georgian este condus de oligarhul prorus Bidzina Ivanișvili.

150 de protestatari arestați

Sâmbătă seara, străzile din centrul capitalei, în apropiere de Parlament, erau pline de manifestanţi, mulţi dintre ei purtând steaguri ale UE şi georgiene.

„Viitorul meu depinde de ceea ce va face Georgia acum”, a declarat o protestatară, Anna Kaulaşvili, în vârstă de 22 de ani, cu un steag georgian înfăşurat pe umeri. Ea spune că dedică cât mai mult timp posibil manifestaţiilor, chiar dacă asta înseamnă să-şi sacrifice timpul liber şi chiar locul de muncă. „Nu avem timp să facem ce ne place, să ne relaxăm”, spune ea, referindu-se la angajamentul puternic al generaţiei sale. „Tot ce ne interesează este ce se întâmplă aici”, a punctat protestatara.

Joi şi vineri, manifestaţiile nocturne au reunit deja câteva mii de persoane la Tbilisi şi în alte oraşe din ţară. Acestea au fost dispersate cu forţa de către poliţie, care a anunţat că a arestat aproape 150 de persoane în două zile pentru „nesupunere” şi „vandalism”, în timp ce cel puţin 42 de poliţişti au fost răniţi.

Premierul Irakli Kobahidzé a mulţumit sâmbătă poliţiei pentru „apărarea ordinii constituţionale a Georgiei şi pentru protejarea suveranităţii şi independenţei naţiunii”.

Georgienii, împărțiți în privința acțiunilor guvernului

Georgienii pe care AFP i-a întâlnit sâmbătă la Tbilisi erau împărţiţi în privinţa mişcării. Tamar Ghelașvili, o angajată a unei bănci în vârstă de 39 de ani, a ieșit la manifestații şi intenţionează să continue, deşi se teme de mai multe violenţe „Mi-e teamă că mulţi oameni vor fi răniţi, dar nu mi-e teamă să stau aici”, a explicat ea, aflată în faţa Parlamentului.

„Nu ne vom întoarce în Rusia, chiar dacă ne va costa viaţa”, spune şi Nunu Jorbenadzé, purtând o şapcă verde, ţinând capul sus şi vorbind energic. În vârstă de 64 de ani, ea este decisă să participe la manifestaţii.

Puţin mai departe, Aza Alublișvili, o pensionară în vârstă de 77 de ani, ascultă cu prudenţă. Fidelă guvernului, ea consideră că „acestea nu sunt demonstraţii, ci sunt violenţe”.

Kaha Ciociua, un agent de securitate în vârstă de 55 de ani, are numai cuvinte dure la adresa opoziţiei, „trădători” care, în opinia sa, nu reprezintă decât o mică parte a georgienilor. El îi numește „trădători” deși actualul guvern de la Tbilisi instaurează treptat în țară un regim de tipul celui din Rusia, care susține regiunile separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia și a dus un război fulger împotriva Georgiei în august 2008.

Diplomații, funcționarii publici și profesorii contestă deturnarea căii spre UE

Cu toate acestea, mişcarea a început să se extindă dincolo de străzi. Sute de funcţionari publici, în special din ministerele afacerilor externe, apărării şi educaţiei, precum şi judecători, au emis declaraţii comune în semn de protest.

Aproximativ 160 de diplomaţi georgieni au criticat decizia guvernului de a amâna procesul de integrare europeană, afirmând că aceasta este contrară Constituţiei şi va „duce la izolarea internaţională” a ţării.

Peste o sută de şcoli şi universităţi şi-au suspendat activitatea în semn de protest.

În ciuda deciziei sale, guvernul susține că intenţionează să continue reformele şi că intenţionează să redeschidă aderarea la UE în 2030.

Georgia a obţinut oficial statutul de ţară candidată la aderarea la UE în decembrie 2023, însă Bruxellesul a îngheţat între timp procesul din cauza regreselor în materie de democrație și drepturile omului.

Președinta Salome Zurabișvili declară guvernul ilegitim

Preşedinta proocidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, care este în dezacord cu guvernul, dar are doar puteri limitate, a declarat vineri seara că „mişcarea de rezistenţă a început”.

„Vom rămâne uniţi până când Georgia îşi va atinge obiectivele: să revină pe calea europeană şi să obţină noi alegeri”, a declarat Zurabișvili, care refuză să recunoască legitimitatea Parlamentului format în urma alegerilor legislative din octombrie.

Mai mult, Zurabișvili a declarat sâmbătă că guvernul este ilegitim şi a afirmat că nu va părăsi funcţia atunci când mandatul său se va încheia luna viitoare, în timp ce prim-ministrul a răspuns că nu va permite o revoluţie.

Potrivit lui Zurabișvili, alegerile din octombrie au fost fraudate, iar Parlamentul de acum este ilegitim. De altfel, opoziția refuză să-și preia mandatele.

„Nu există un Parlament legitim şi, prin urmare, un Parlament ilegitim nu poate alege un nou preşedinte. Prin urmare, nu poate avea loc nicio învestire, iar mandatul meu continuă până când se formează un Parlament ales în mod legitim”, a spus președinta Georgiei.

Consiliul Europei condamnă „reprimarea brutală” a demonstrațiilor

Vineri, Franţa a cerut „respectarea dreptului la manifestaţie paşnică” şi a subliniat „sprijinul său pentru aspiraţiile europene ale Georgiei, care nu trebuie trădate”.

Consiliul Europei a condamnat „reprimarea brutală a demonstraţiilor”, iar Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a denunţat „utilizarea disproporţionată şi nediscriminatorie a forţei” de către poliţie.

SUA suspendă parteneriatul strategic

În timp ce situația se agravează în Georgia, SUA au anunțat sâmbătă suspendarea parteneriatului strategic cu țara din Caucaz.

„Decizia Visului Georgian de a suspenda procesul de aderare a Georgiei la UE contrazice promisiunea făcută poporului georgian, consacrată în Constituția țării, de integrare deplină în Uniunea Europeană și NATO. Prin suspendarea procesului de aderare a Georgiei la UE, Visul Georgian a respins posibilitatea unor legături mai strânse cu Europa și a făcut Georgia mai vulnerabilă în fața Kremlinului.

Diversele acțiuni antidemocratice ale Visului Georgian au încălcat principiile de bază ale parteneriatului nostru strategic SUA-Georgia, care se bazează pe valori și angajamente comune față de democrație, statul de drept, societatea civilă, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și eforturile anticorupție. În consecință, SUA au suspendat acest mecanism”, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat.

La rândul său, liderul rus Vladimir Putin a susținut că este „uimit” de evenimentele din Georgia și a lăudat „curajul și caracterul” puterii de la Tbilisi.

 
 

Urmărește-ne pe Google News