ComenteazăAtacatorul a primit un permis pentru a deține arme de foc, în ciuda mai multor probleme psihologie despre care poliția a fost înștiințată. Atacul a pus sub semnul întrebării modul în care diferite părți ale sistemului federal al țării cooperează pentru a remedia deficiențele și a oferit sprijin formațiunilor din coaliția de guvernare care vor să impună un control mai puternic asupra armelor.
Autoritățile din Hamburg au evidențiat viteza de răspuns a poliției. O unitate specializată a sosit în câteva minute de la primele gloanțe trase de Philipp Fusz, bărbatul în vârstă de 35 de ani care a comis atacul pentru că voia să se răzbune pe Martorii lui Iehova, organizația religioasă din care a fost exclus. Din 2021, orașul beneficiază o unitate de specialitate, modelată după un grup de lucru format la Viena, după ce patru persoane au murit într-un atac armat în noiembrie 2020.
Poliția a insistat că, aproape sigur, ofițerii au salvat multe vieți sosind în patru minute de la apelurile de urgență. 36 de persoane se aflau în interiorul bisericii când Fusz a pornit atacul folosit o armă semiautomată.
Fusz, care a intrat în conflict cu membrii organizației din cauza unei cărți pe care a scris-o și comparat-o cu Biblia, a fost urmărit de poliție până la primul etaj al sălii unde a murit după ce s-a împușcat singur în piept.
Poliția a fost informată de sănătatea mintală a atacatorului
În ciuda afirmațiilor oficiale, oamenii se întreabă acum de ce forța de specialitate nu este desfășurată în fiecare zi. Și într-o țară al cărei sistem politic fragmentat este adesea un motiv de dispute, au apărut critici privind răspunsul autorității de control al armelor din Hamburg la o scrisoare anonimă trimisă în urmă cu două luni în care erau alertați despre sănătatea mintală a lui Fusz.
Pe 7 februarie, ofițerii l-au vizitat pe Fusz la apartamentul său din vestul orașului, dar i-au dat doar un avertisment verbal după ce au găsit un glonț deasupra seifului în care ar fi trebuit să fie depozitate arma și muniția. Serviciile de sănătate ale orașului par să nu fi avut nicio implicare în vizita neanunțată, în ciuda avertismentelor primite în cartea sa și a scrisorii anonime, care sugerase că Fusz suferea de o tulburare psihologică, dar a refuzat să primească tratament.
Fusz deținea un permis de port-armă din decembrie anul trecut, iar acordarea acestui permis este în centrul atenției acum.
Deși Germania are unele dintre cele mai stricte legi privind armele din Europa, are un procent ridicat pe cap de locuitor al armelor de foc achiziționate legal. Aproximativ un milion de oameni dețin în mod legal peste 5 milioane de arme. Cei mai mulți dintre ei sunt sportivi, vânători sau pădurari, dar, în timp ce violența rămâne rară, în medie, 155 de persoane sunt ucise anual de focuri de armă.
„Dacă ar fi avut loc nu doar inspecția la fața locului, ci ar fi fost consultate și aceste informații disponibile publicului, atunci legea ar fi oferit o bază suficientă de acțiune pentru solicitarea unui raport psihologic. Trebuie să te uiți de ce autoritățile de securitate nu au ajuns în acest punct”, a spus Sebastian Fiedler, purtătorul de cuvânt privind politicii legale al grupului parlamentar SPD, formațiune din care face parte cancelarul Olaf Scholz.
Nancy Faeser, ministrul federal de interne, a declarat că va încerca să revizuiască un proiect de modificare a Legii Armelor, care este în discuție din decembrie, după arestarea a 25 de persoane suspectate că ar fi planificat un atac armat asupra parlamentului.
„Cu siguranță trebuie să ne întoarcem la lege și să vedem dacă mai sunt lacune”, a spus ea despre proiectul de lege care a fost publicat în ianuarie. „În primul rând, dorim o mai bună cooperare între autorități. Desigur, măsurile ar trebui să fie și proporționale.”
În ultimele două decenii s-a înregistrat o înăsprire treptată a controalelor. După ce 16 persoane au murit într-un atac într-o școală din Erfurt, în 2002, limita de vârstă pentru deținerea de arme a fost ridicată de la 18 la 21 de ani. Apoi, au fost introduse verificări aleatorii la fața locului pentru a se asigura că armele au fost depozitate în mod corespunzător după ce același număr de persoane au murit într-un atac armat, în 2009, într-o școală din Winnenden, sudul Germaniei.
Ca răspuns la uciderea a nouă persoane în 2020 de către Tobias Rathjen, în vârstă de 43 de ani, au fost introduse controale psihologice. Rathjen a fost diagnosticat cu iluzii paranoide în 2002, dar tot a putut să cumpere un un pistol Glock.
Ministrul de interne a promis deja că va introduce controale suplimentare, inclusiv interzicerea totală a deținerii de puști semiautomate, dar s-a confruntat cu rezistență din partea liberalilor din coaliția de guvernare.