Asigurarea concurenței echitabile pe piața unică europeană, alcătuită din aproximativ 450 de milioane de persoane, este o dogmă centrală a Uniunii Europene și a fost multă vreme condiția principală pentru deschiderea către jucători străini de la China până la mai recent Marea Britanie – proaspăt ieșită din Uniune.

Dar Comisia Europeană, în calitate de organism executiv al Uniunii, a suspendat restricțiile cu privire la ajutoarele pe care statele europene le pot acorda propriilor companii, la jumătatea lunii martie, permițându-le celor 27 de state din Uniunea Europeană să pompeze bani în economiile și companiile afectate de coronavirus, prin scheme de ajutor de stat în valoare de peste 1,9 trilioane de euro.

Nu este un joc corect, totuși, pentru că statele mai bogate sau cu mai puține datorii au mai multă libertate pentru a aloca fonduri.

În timp ce Germania alcătuiește aproximativ un sfert din PIB-ul UE, ea a acordat 52% din valoarea totală a ajutoarelor de stat aprobate până acum la nivel european, conform datelor prezentate de comisie.

Franța și Italia împart locul al doilea, cu 17% din total, iar comisia plănuiește să mențină această abordare permisivă până la sfârșitul lui 2020, cel puțin.

Este clar că există un risc de prăbușire a pieței europene. Nu toate statele din cadrul pieței unice au acces la astfel de lichidități. Germania are buzunare adânci și își poate permite.

Oficial guvernamental spaniol:

Șeful Ryanair atacă în instanță ajutorul de stat oferit rivalilor

Germania a alocat astfel un împrumut guvernamental de 3 miliarde de euro către firma Adidas, un angajament financiar de 1,8 miliarde de euro către operatorul turistic TUI și poartă discuții cu Lufthansa pentru un pachet de sprijin în valoare de 9 miliarde de euro.

Sumele generează îngrijorare în alte țări.

Ajutorul de stat pe care unele state europene vor să îl ofere companiilor aeriene riscă să perturbe competiția și să creeze avantaje pentru unele, atunci când acest sector va fi repornit.

Carlo Amati, membru al sindicatelor italiene din domeniul aeronautic:

Anunțând planul său de a reduce 3.000 de posturi, CEO-ul companiei Ryanair, Michael OLeary, a declarat la rândul său că va contesta în instanțele europene ajutoarele de stat de peste 30 de miliarde de euro acordate rivalilor companiei aeriene irlandeze.

Comisia UE insistă că decizia a fost legitimă

Comisarul pentru concurență din cadrul Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a declarat miercuri că suspendarea regulilor obișnuite cu privire la ajutoarele de stat a fost “complet legitimă” și justificată de nevoia de a salva slujbele și afacerile, adăugând că perturbarea competiției de pe piață a fost menținută la nivel minim. 

“Există diferențe între sumele pe care statele le pot cheltui, depinzând de spațiul fiscal al fiecăruia”, a admis ea într-o dezbatere. “Dar menținem piața unică, pentru că avem nevoie de ea pentru a ne reveni”, a adăugat aceasta.

Un oficial al Uniunii Europene, care a dorit să rămână anonim, a fost mai direct: “Dacă ne uităm la ceea ce face Germania, în special, dar la ce fac și alții, noțiunea de integritate a pieței unice a zburat pe fereastră.”

Sudul Europei cere o strategie comună

Asta se află la baza solicitărilor provenite de la statele din sudul Europei, care cer un pachet de finanțare comună din partea Uniunii Europene. În caz contrar, se tem aceste state, nu doar că vor avea mai mult de suferit de pe urma crizei din zona sanitară, dar le va lua și mai mult timp pentru a-și reporni economiile. 

În vreme ce datele preliminare din zona euro arată o scădere economică de 3,8 procente în primul trimestru al anului 2020, Uniunea Europeană ia în considerare să strângă mai multe fonduri pentru a accelera creșterea economică a statelor membre în perioada 2021-2022. 

Guntram Wolff, reprezentant al think-tank-ului Bruegel, a declarat că Bruxellesul ar putea cere date referitoare la cum au fost cheltuiți banii din ajutoarele de stat.

Cu cât sunt mai descentralizate aceste scheme de ajutor de stat, cu atât intră mai mult în joc implicațiile politice – dacă și ce anume sprijinim cu acești bani, ce sectoare să ajutăm  – și cu atât este mai mare amenințarea la adresa pieței unice.

Guntram Wolff , expert al think-tank-ului Bruegel:

Spania a susținut, înainte de discuțiile liderilor UE de săptămâna trecută, că, în vreme ce “flexibilitatea tot mai mare a răspunsurilor fiecărui stat în fața crizei este necesară și binevenită, este vital să evităm ca asta să ducă la o Uniune și mai inegală”. 

Pentru a restabili o concurență echitabilă între state și companii, oficialii de la Madrid au susținut că țări precum Spania ar trebui compensate, în contextul în care Uniunea Europeană alcătuiește acum un buget pe termen lung care să contribuie la creșterea economică.

“Europa are nevoie de puteri sporite în zona fiscală și are nevoie de asta acum”, a declarat Ana Botin, șefa băncii spaniole Santander. 

 
 

Urmărește-ne pe Google News