ComenteazăCentralele Wurtemberg, din apropiere de Stuttgart, Isar 2, aflată mai la est, precum și Emsland (nordul Germaniei), aproape de frontiera cu Ţările de Jos își vor închide ultimele reactoare care mai funcționează.
În timp ce numeroase ţări occidentale depind de energia nucleară, prima economie europeană a decis să pună capăt acestui capitol, chiar dacă subiectul rămâne unul controversat.
Germania pune în practică decizia de a renunţa la energia nucleară, adoptată în 2002 şi accelerată de Angela Merkel în 2011, după catastrofa de la Fukushima.
În contextul invaziei din Ucraina, lipsită de gazele naturale ruseşti, Germania s-a confruntat cu unul dintre cele mai sumbre scenarii, care includeau chiar și riscul de oprire a uzinelor şi lipsa căldurii în plină iarnă.
Cu câteva luni înainte de data fixată anterior pentru închiderea ultimelor trei reactoare, respectiv 31 decembrie 2022, direcţia opiniei publice a început să se schimbe: „în contextul preţurilor ridicate la energie, au apărut voci care au cerut prelungirea duratei de funcţionare a centralelor”, mărturiseşte Jochen Winkler, primarul comunei Neckarwestheim, unde este amplasata o centrală.
În acest context, Guvernul condus de Olaf Scholz, din care fac parte şi verzii, ostili energiei nucleare, a decis în final să prelungească durata de funcţionare a ultimelor reactoare pentru a securiza aprovizionarea cu energie, însă doar până la 15 aprilie 2023.
Începând din 2003 un număr de 16 reactoare nucleare au fost închise în Germania. Ultimele trei reactoare au furnizat 6% din energia produsă anul trecut în Germania, în condiţiile în care în 1997 ponderea energiei nucleare în mixul energetic a fost de 30,8%.
În paralel, ponderea regenerabilelor a urcat la 46% în 2022, de la mai puţin de 25% în urmă cu zece ani.