Comentează„Livrările de arme nu ar contribui în prezent la dezamorsarea crizei, iar această poziţie întruneşte consensul deplin în interiorul guvernului federal, condus de Olaf Scholz”, a afirmat Christine Lambrecht, într-un interviu acordat săptămânalului Die Welt.
„Pot înţelege dorinţa de a sprijini Ucraina şi este exact ceea ce facem deja. Astfel, un spital de campanie complet va fi livrat în februarie, cu instruirea necesară”, a declarat Lambrecht, precizând că, pentru Germania, costul total al acestei unități medicale se ridică la 5,3 milioane de euro.
„Am furnizat deja aparate de asistenţă respiratorie”, a adăugat ministrul, amintind că Germania tratează „deja în spitalele Bundeswehr (armata germană, n.r.) soldaţi ucraineni grav răniţi”.
„Suntem, aşadar, alături de Kiev. Acum trebuie să facem tot ceea ce ne stă în puteri pentru a dezamorsa criza”, a conchis ministrul german al apărării.
Cancelarul Olaf Scholz a subliniat că politica Germaniei este de a nu livra arme letale în zone de conflict.
Șefa diplomaţiei de la Berlin, Annalena Baerbock, a declarat că Germania nu va critica alte state pentru că sunt pregătite să livreze arme Ucrainei. „Însă nu cred că este realist să credem că astfel de livrări ar putea înclina balanţa militară”, a declarat Baerbock pentru Sueddeutsche Zeitung.
„Arma cea mai puternică pentru aliaţii din NATO, statele membre ale UE şi G7 este să transmită clar (Rusiei, n.r.) că oricărei noi agresiuni i se va răspunde cu consecinţe masive”, a subliniat Annalena Baerbock.
În interviul pentru Die Welt, ministrul apărării a avertizat Kremlinul și cu privire la situația din Mali. Sosirea de mercenari ai grupării ruse Wagner în această țară „va avea consecinţe”, a transmis Christine Lambrecht.
„Moscova nu va reuşi, prin trimiterea de mercenari, să incite Occidentul să se retragă cvasiautomat de peste tot unde Rusia nu vrea să ne vadă. Nu vom ceda, Nu vom ceda, nu le vom face lucrurile atât de uşoare ruşilor”, a spus Lambrecht.
Germania, între „ciocan și nicovală” în criza ucraineană
Germania s-ar putea găsi într-o situaţie fără ieşire dacă Rusia invadează Ucraina, fiind prinsă între principalul furnizor de gaze al Berlinului şi cei mai importanţi aliaţi de securitate ai săi, arată o analiză publicată joi de Reuters.
Cancelarul Olaf Scholz s-ar confrunta cu presiuni din partea Statelor Unite şi aliaţilor occidentali pentru a răspunde unei invazii prin oprirea intrării în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, recent finalizat, care leagă Rusia spre Germania.
Însă o astfel de decizie ar risca să exacerbeze criza de aprovizionare cu gaze din Europa, pusă aproape unanim pe seama deficitului de livrări din Rusia şi care a determinat o creştere considerabilă a preţurilor energiei pe continent.
Creşterea preţurilor a lovit puternic nu doar companiile şi consumatorii din regiune, ci și muncitorii cu venituri mici din Germania pe ale căror voturi se bazează social-democraţii (SPD) lui Olaf Scholz.
„Germania este între ciocan şi nicovală”, a afirmat Marcel Dirsus, membru al Institutului pentru Politici de Securitate din cadrul Universităţii din Kiel.
„Guvernul Scholz vrea să-i mulţumească pe americani pentru că aceștia sunt cei mai importanţi aliaţi ai Germaniei din afara Europei. Însă nici nu vrea să-i supere pe ruşi. Este greu de reușit un asemenea lucru”, a explicat profesorul universitar.
Rusia a comasat trupe în apropierea graniței cu Ucraina și a cerut garanții de securitate din partea Occidentului, dar neagă că intenționează să-și invadeze fostul vecin sovietic.
Orice invadare a Ucrainei ar declanşa probabil noi sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei, măsurile legate de conducta Nord Stream 2 fiind considerate, pe scară largă, drept una dintre cele mai eficiente metode de a pune presiune asupra Moscovei.
Doar că Olaf Scholz, care a înlocuit-o pe Angela Merkel în funcţia de cancelar la finalul anului trecut, se confruntă deja cu dezacorduri în guvernul său de coaliție cu privire la cât de departe ar trebui să ajungă sancţiunile germane legate de Nord Stream 2 dacă Rusia atacă Ucraina.
Partidul Verzilor ar dori ca Germania să renunțe la proiectul gazoductului, care aşteaptă încă aprobarea autorităţilor de reglementare, pentru că resping utilizarea pe mai departe a combustibililor fosili.
Ecologiștii vor, de asemenea, să-i trimită un semnal clar preşedintelui rus Vladimir Putin că agresiunea militară externă şi practicile nedemocratice în plan intern nu vor fi recompensate cu contracte de gaz.
Partidul Liber-Democrat (FDP, formațiune pro-business) a transmis, de asemenea, semnale că preferă o abordare mai dură faţă de Rusia.
Cancelarul Olaf Scholz nu poate spera, astfel, decât să găsească un compromis care să-i mulțumească atât pe partenerii de coaliţie, cât şi pe oamenii influenți din partidul său, precum ministrul apărării, Christine Lambrecht, care consideră că gazoductul Nord Stream 2 – ce trece pe sub Marea Baltică și ocolește teritoriul ucrainean – nu ar trebui implicat în criza de la granița dintre Rusia și Ucraina.