ComenteazăAlex, copilul din Movila, Ialomiţa, cu ochi senini ca o dimineaţă de vară, îşi pierde tot mai mult albastrul ochilor, în locul lui instalân- du-se bezna orbirii. O tumoră cerebrală încă neoperabilă, din câte spun medicii, îi apasă pe nervii optici. Se luptă cu ea de ani întregi, chiar şi în ciuda pronosticului iniţial al doctorilor, ce nu-i mai dădeau de trăit decât maximum o lună. Cu toate astea, de atunci au trecut ani. Mai bine de şase. Dar boala îşi are socotelile ei, aşa că băieţelul fascinat de tractoare şi excavatoare nu poate acum decât să mai tresară când aude pe stradă duduitul acestora şi să-şi întrebe bunica: “Buni, ce culoare are?”. Face chimioterapie în continuare, dar vederea e mai mult o negură prin care tot mai puţine contururi îşi fac loc. Dincolo de tratamentul gratuit, cu Etoposid şi Ciclofosfamidă, bunica trebuie să-i cumpere din venitul ei amărât şi alte medicamente necesare, ca Lipantil şi Celebrex, dar şi echinaceea, propolis şi miere, aşa cum au recomandat medicii. Toate costă cam 300 de lei pe lună, la care se adaugă drumurile periodice la Bucureşti. Hai să-l mai ajutăm pe Alex! Să-i mai încălzim, măcar un pic, frigul bolii şi al sărăciei.