Ghidul alegerilor din Germania. Tot ce trebuie să știi despre scrutinul din 24 septembrie

În ultimul an și jumătate la nivel mondial au avut loc mai multe scrutinuri extrem de importante, începând de la votul pentru Brexit din iunie 2016, continuând cu alegerile prezidențiale din Statele Unite, parlamentarele din Marea Britanie și prezidențialele din Franța. Este rândul Germaniei, cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană să își desemneze liderul pentru următorii ani.

Poate că alegerile din Germania nu par la fel de spectaculoase ca cele din SUA sau Franța, dar rezultatele sunt extrem de importante nu doar pentru viitorul germanilor ci și al europenilor în ansamblul lor.

Ce trebuie urmărit la alegerile din Germania

La alegerile de duminică, germanii vor avea două buletine de vot. Unul pentru alegerile generale și unul pentru cele locale. Ambele voturi sunt menite să aleagă cei 598 de membri ai Bundestagului – parlamentul unicameral al Germaniei. Partidul care va câștiga cel mai mare număr de locuri va încerca să facă un guvern de coaliție și liderul va deveni cancelar.

Pe primul buletin de vot electorii vor alege dintr-o listă de candidați locali pentru a-și reprezenta districtul. Candidatul care obține cele mai multe voturi în fiecare raion câștigă un loc în Parlament, ocupându-se astfel jumătate din locurile din Bundestag – 299.

Recomandări

Chipurile mutilate de război. Amploarea rănilor faciale este atât de gravă, încât experții spun că amintește de războaiele din secolul trecut

Pe al doilea buletin de vot se va alege dintr-o listă de partide politice. Restul de 299 de locuri sunt distribuite între partide pe baza procentului de voturi primite la nivel național. Doar partidele care obțin peste 5% dintre voturi la nivel național întră la redistribuire.

Scopul acestui sistem de vot complicat este acela de a permite germanilor să își aleagă direct reprezentantul care să se ocupe de problemele punctuale ale comunității, raportat la preferințele personale, și separat partidul care să conducă țara. Acest sistem electoral complex este un rezultat al îmbinării beneficiilor reprezentării directe și proporționale, încercând în același timp să nu facă aceleași greșeli care au dus la fragmentarea Republicii Weimar din perioada interbelică.

Foto: dw.com

Pragul de 5 procente

Pentru ca o partid să intre în Bundestag, trebuie să câștige cel puțin 5% din cel de-al doilea vot. Acest sistem a fost pus în aplicare pentru a împiedica pătrunderea în parlament a unor partide mai mici, cum au fost cele care au dus la căderea Republica Weimar în anii 1920.

„Pragul de cinci procente” a servit și pentru a ține pentru a ține NPD-ul, cel mai extremist partid de dreapta din germania, și alte formațiuni extremiste, în afara Parlamentului, până acum.

Recomandări

Toate măsurile care intră în vigoare la nivelul României începând cu 1 ianuarie 2025

În prezent, în Bundestag sunt reprezentate cinci partide: Partidul CDU centru-dreapta al cancelarului Angela Merkel și partidul său sora bavarez- Uniunea socială creștină (CSU), social-democrații de centru-stânga (SPD), Partidul de Stânga și Verzii.

Totuși, la alegerile de anul acesta trebuie urmăriți cu atenție partidul populist Alternativa pentru Germania AfD, care nu a reușit să treacă pragul de 5% în 2013, când a promovat o politică eurosceptică, dar care se pare că are șanse mari să intre de data aceasta în Bundestag.

Cine poate vota?

Alegerile parlamentare din 2009 și 2013 au înregistrat o scădere semnificativă a ratei de participare a alegătorilor din Germania la aproximativ 70%, dar odată cu creșterea mișcării populiste care se bazează pe non-alegători în toate statele democratice, cifrele se așteaptă să crească anul acesta.

În acest an, 61,5 milioane de persoane în vârstă de peste 18 ani sunt eligibile să voteze la alegerile naționale, potrivit cifrelor Biroului Federal de Statistică al Germaniei.

Dintre aceștia, 31,7 milioane sunt femei și 29,8 milioane sunt bărbați și aproximativ 3 milioane de alegători merg prima dată la urne. Peste o treime din alegătorii germani – 22 de milioane – au peste 60 de ani.

Recomandări

Gazul european ajunge la 50 de euro, cel mai ridicat preț din 2023. Gazprom va opri livrarea de gaze prin Ucraina din această noapte. De unde se va aproviziona România

Cel mai mare număr de alegători wsunt în Renania de Nord-Westfalia (13,2 milioane), urmat de statele sudice Bavaria (9,5 milioane) și Baden-Württemberg (7,8 milioane).

Cine ar putea fi viitorul cancelar?

Doi candidați se luptă pentru un mandat de cancelar, adevăratul lider al Germaniei.

Angela Merkel

Merkel este cancelarul actual al Germaniei, o funcție pe care o ocupă din 2005. Ea este prima femeie care ocupă o astfel de funcție și ultimele sondaje o dau favorită pentru un nou mandat – ar urma să primească 59% dintre voturi.

Dacă va obține un nou mandat, Merkel îl va depăși pe Helmut Kohl drept cel mai longeviv cancelar german. Raportat la nivel internațional, Merkel a fontr contemporană cu trei președinți americani, patru prim-ministri britanici și patru președinți francezi.

Martin Schulz

Contracandidatul lui Merkel este Martin Schulz. În vârstă de 61 de ani, el este fostul președinte al Uniunii Europene și unul dintre cei mai aprogi contestatari ai Brexitului.

A fost ales președinte al paridului Social Democrat în ianuarie și tot atunci a fost desemnat candidat al formațiunii politice pentru un mandat de cancelar. El a fost ales primar al orașului Wurselen, la vârstă de 31 de ani, în 1987, fiind cel mai tânăr edil. Totuși, din 1994 a plecat la Bruxelles și nu a mai fost implicat activ în politica internă până anul acesta.

Care au fost principalele subiecte de dezbatere în campanie?

Imigranții:

Progșlema imigranților a fost cel mia important subiect discutat și este principala preocupare a alegătorilor germani din 2015, când au sosit peste un milion de migranți și refugiați. Deși după sosirea imigranților, popularitatea lui Merkel a scăzut foarte mult în ultima perioadă a început să crească din nou, ceea ce este un șoc pentru mulți dintre criticii săi, inclusiv partidului de extremă dreapta în AfD

Modificările climatice

Fiind una dintre cele mai industrializate țări din lume, problema modificărilor climatice a fost mereu un subiect important în campaniile electorale. Criticii actualului cancelar îi reproșează acesteia că, deși a dus o luptă acerbă pentru mediu, emisiile de gaze cu efect de seră din Germania nu au scăzut prea mult în ultimul deceniu.

Inegalitatea socială:

Germania este o țară prosperă cu un sistem de bunăstare, dar are încă unele probleme. Chiar dacă șomajul a atins cel mai scăzut nivel de după căderea Zidului Berlinului, rata sărăciei este mult prea mare. Schulz și-a centrat campania electorală pe scăderea inegalității sociale.

Securitatea și terorismul:

Germania a fost victima unei serii de atacuri teroriste în ultimii câțiva ani – inclusiv un atac teribil cu un camion care a intrat în mulțimea aflată într-o piață de Crăciun din Berlin în decembrie 2016. Prin urmare, securitatea rămâne o altă preocupare de prim rang. Atât Merkel, cât și Schulz au promis să consolideze forțele de securitate ale Germaniei și să angajeze mai mulți polițiști.

Cine va câștiga?

Ultimele sondaje efectuate înaintea scrutinului de duminică arată că Angela Merkel și partidul ei conservator va înregistra o nouă victorie după ce vor obține în jur de 35-40% dintre voturi, în timp ce social-democrații lui Martin Schulz vor fi aleși de 20-25% dintre alegători.

Analiștii spun că în acest moment, germanii par să prefere stabilitatea pe care Merkel a adus-o în calitate de cancelar – mai ales pe fondul creșterea influenței mișcărilor populiste în alte țări europene și a intensificării incidentelor teroriste pe continent.

Ce urmează după vot?

Pentru a obține majoritatea în Parlamentu un partid trebuie să obțină singur peste 50% dintre voturi, ceea ce este foarte păuțin probabil în condițiile în care pe buletinele de vot candidează 42 de partide.  Astfel, după votul de duminică, dacă niciunul dintre partide nu reușește să obțină peste 50% dintre mandate, va începe o serie de negocieri între formațiunile politice intrate în Parlament pentru a obține majoritatea și apoi alegerea cancelarului. Aceste negocieri încep pe 25 septembrie.

Citește și: Ce se întâmplă în cazul în care Coreea de Nord testează o bombă cu Hidrogen deasupra Pacificului

Trimite celor dragi mesaje de Anul Nou 2025, iar pentru cei sărbătoriți pe 1 ianuarie, vezi urări de Sfântul Vasile 2025!
 

Urmărește-ne pe Google News