Ghidul spagilor în spitalele din România

Românii sunt de nestăvilit când e vorba să dea mită. Peste 50% din ei au “cotizat” la cadrele medicale, înainte de prescrierea tratamentului sau de intervenţia chirurgicală, şi nu întotdeauna din proprie iniţiativă, arată o analiză a firmei de consultanţă Legicon şi a Institutului de sondaje CURS.

Potrivit studiului, cele mai mari şpăgi au fost date pentru internarea la chirurgie: infantilă, în medie 1.100 lei, ortopedică – 348 lei şi cardiovasculară – 300 lei. Valoarea medie a atenţiilor este de 5 euro pentru medicul de familie, 12 euro pentru medicul din ambulator şi 51 de euro la medicul din spital.

Recorduri!

• Cea mai scumpă naştere: 3 000 €, la Spitalul Elias
• Transplant de rinichi: 3 000 €, la Spitalul Fundeni
• O operaţie la şold: 700 €, la Spitalul Floreasca

Libertatea a luat la „puricat” 29 de spitale!

Campaniile antişpagă nu au nici un efect în spitalele din România. De acest lucru s-au convins reporterii Libertăţii în urma unei anchete realizate, pe parcursul mai multor zile, în spitale din Capitală, dar şi din ţară. Acolo unde singura grijă a pacientului ar trebui să fie sănătatea sa, am descoperit exact ce ne aşteptam: numita “atenţie”, “plată informală” sau “cadou”, indiferent cum e alintată, şpaga este la ea acasă în majoritatea spitalelor din România. Tarifele diferă în funcţie de unitate, de renumele doctorului şi de complexitatea serviciului prestat.

Recomandări

ANALIZĂ Scenariile pentru noul Guvern după suceala PSD în doar 16 ore

Reporterii Libertatea au vizitat 29 de spitale şi maternităţi din Capitală şi au ajuns la concluzia că legea nescrisă a şpăgii funcţionează nestingherită. Discrete sau “pe faţă”, “atenţiile” urmează un traseu bine determinat, iar pachetele de cafea şi cartuşele de ţigări oferite în trecut doctorilor au fost înlocuite de sume importante de bani.

După zicala “până la Dumnezeu te mănâncă toţi sfinţii”, şpaga medicală este bine ierarhizată şi porneşte chiar de la intrarea în spital. Pentru câţiva lei, portarul te lasă să-ţi vizitezi cunoscuţii internaţi, indiferent de programul de vizite şi, dacă plusezi, ai loc de parcare între maşinile doctorilor.

Urmează şpaga dată brancardierilor, infirmierelor şi asistentelor, mici “atenţii” menite să împrospăteze memoria acestora atunci când vine ora mesei, a medicamentaţiei sau a schimbării aşternuturilor. Aşa cum e firesc, doctorii primesc cele mai mari sume, sute sau chiar mii de lei, în funcţie de tipul operaţiei. În costurile intervenţiei nu trebuie uitaţi anestezistul, asistenta acestuia şi personalul de la Terapie Intensivă.

De regulă, discuţiile “financiare” se poartă înaintea intervenţiei, pentru a fi sigur că eşti pe mâini bune, iar sumele sunt uşor de aflat. Nimeni nu se sfieşte să te îndrume cui, cum şi cât trebuie să dai. Este important de menţionat că nu toate cadrele medicale primesc “atenţii”, însă numărul acestora e foarte mic în comparaţie cu al celor care pretind diferite sume de bani.

Recomandări

Ce se ascunde în spatele deciziei PSD de a renunța la negocierile pentru formarea guvernului

Mita este infracţiune pedepsită de lege!

În acțiunea de mituire pot fi identificate două părți: cea care dă şi cea care primeşte. Ambele sunt infracțiuni prevăzute de Codul Penal. Luarea de mită se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani, iar darea de mită – de la 6 luni la 5 ani.

Cât este şpaga în marile unităţi medicale din Bucureşti

Spitalul Universitar, Bucureşti

Care sunt tarifele la Spitalul Universitar de Urgență (Municipal), aflăm de la T.G., un pacient internat pentru cancer la coloană. Bărbatul spune că aici “prețurile” nu sunt fixe şi că doctorii se uită pe cuponul de pensie sau pe foaia de salariu atunci când ridică pretenții. “Noi am adus-o pe soacra noastră de la Brăila cu tumoare pe creier. Aflasem că e bine să dăm doctorului peste 1.000 de lei, dar operația nu a reuşit şi nu a vrut să ne ia banii, deşi a durat multe ore”, povesteşte şi P.A., internată pentru investigații medicale.

Spitalul Floreasca, Bucureşti

Aglomerație şi lume pestriță la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca. Toți caută să intre în grațiile medicilor. “Trebuie să vorbiți cu doctorul, pentru că fiecare are prețul lui. Mai bine să cădeți de acord înainte de operație, ca să ştie că sunteți oameni cumsecade şi să opereze cu grijă”, ne spune un tânăr operat de femur. Chiar şi la apariția asistentei în salon, băiatul nu se sfieşte să continue cu noi discuția despre şpaga din spital. Nu e nici un secret că un plic pus în buzunarul potrivit face bisturiul mai sigur.

Recomandări

De ce se grăbește Putin să elibereze Kurskul? Principalele câștiguri ale Ucrainei în ofensiva din Rusia și efectele lor, explicate de un analist militar

Spitalul Fundeni, Bucureşti

La Spitalul Fundeni intrăm mai greu, pentru că un agent de pază este curios să afle pe cine avem internat, iar apoi suntem escortați până în fața secției de transplant renal, unde spuserăm că trebuie să mergem. Aici avem norocul să dăm peste un pacient: “Sunteți pe mâini sigure. Numai să aveți un donator de rinichi. Bineînțeles că trebuie să cotizați, de la doctor până la asistente”. Un etaj mai sus, o fiică tremură pentru tatăl ei. “Am vorbit cu doctorul şi i-am dat anestezistului partea”, ne spune doamna. Cu ajutorul ei aflăm ce bani trebuie să scoatem de la saltea pentru plățile “neoficiale”.

Spitalul Elias, Bucureşti

Cu 5 lei dați la poartă, îți poți parca maşina în curtea Spitalului Elias pentru a-ți vedea rudele. Înăuntru, pacienții sunt mulțumiți de servicii, chiar dacă sunt mai “piperate” ca în altă parte. “Dacă vii aici, ştii că eşti pe mâini bune. Eu m-am operat de hernie de disc şi după trei ore m-am dat jos din pat şi am mers singur la baie”, ne povesteşte un bolnav. Bărbatul ne îndeamnă să vorbim înainte cu medicii, pentru a fi siguri că ni se face loc în spital. Contra cost, normal. “Nu sunt multe paturi, aşa că trebuie să aveți grijă, ca să aveți prioritate”, explică pacientul.

Spitalul „Colentina”, Bucureşti

În curtea Spitalului “Colentina” găsim câțiva pacienți care au ieşit la aer împreună cu rudele venite în vizită. Discuția se leagă imediat şi oamenii sunt dornici să-şi spună păsul. “Am împărțit bani în stânga şi-n dreapta. Până şi la analize am lăsat 50 de lei, iar băiatului care le-a dus i-am mai dat 10 lei, să aibă grijă de ele”, ne spune B.F., un bolnav operat de ulcer. Familia îi dă dreptate şi spune că s-a pregătit pentru experiența spitalului. “I-au făcut trimitere de luna trecută, dar nu am avut bani să venim. E asigurat, dar dacă nu dai nimic, te joci cu sănătatea ta”, ne spune fiica celui internat. Vremea bună ne ajută să aflăm în timp-record “scorurile”. Cu bani, poți avea ce doctor vrei.

Spitalul de Oftalmologie, Bucureşti

La Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice, nimic nu este urgent şi zicala “haina îl face pe om” este literă de lege pentru persoana care se ocupă de internări, aşa ne-au spus mai mulți pacienți şi am verificat şi noi pe propria piele. I-am spus că avem un unchi bolnav de cataractă pe care vrem să-l internăm acolo. S-a oferit să ne pună în contact cu cei mai buni doctori şi să ne înscrie în față pe lista de aşteptare pentru operație. “Acum toți medicii buni sunt la un congres, dar vă bag eu la un doctor bun. Veniți sâmbătă dimineață cu unchiul bolnav şi vă ia doamna doctor imediat. Vorbesc eu, dar după, vorbiți şi dumneavoastră, dacă mă înțelegeți ce vreau să spun”, ne face cu ochiul cucoana de la ghişeu.

Spitalul „Matei Balş”, Bucureşti

Pacienții de la Spitalul de Boli Infecțioase “Matei Balş” nu se plâng de obligativitatea şpăgilor. În general având probleme ce necesită doar tratament medicamentos, aceştia ne-au povestit despre doctori care refuză plicul cu bani sau se mulțumesc cu sume infime, comparativ cu alte spitale din Capitală. “Eu am o infecție la ureche şi încă nu am dat nimic. O să încerc la final, am banii pregătiți. Data trecută am insistat mult cu un cadou pentru domnul doctor, dar cel mult a acceptat câțiva litri de țuică din Ardeal”, povesteşte o bolnavă. Fiul ei îi aduce aminte că a “cotizat” totuşi la asistente pentru a se asigura că îşi primeşte medicamentația la timp şi că i se schimbă aşternuturile.

Spitalul „Bagdasar”, Bucureşti

Pe V.M. o găsim aşteptând înfrigurată în fața liftului care o va duce la etajul 5 al Spitalului Clinic de Neurochirurgie “Bagdasar-Arseni”. A fost operată pe creier în urmă cu câteva luni şi acum a venit la control şi speră ca neurochirurgul care a a avut grijă de ea să îi spună că totul este în regulă. În lift încap în jur de zece persoane. Sunt pacienți ai secțiilor de Chirurgie şi Neurochirurgie, care ocupă câteva din etajele superioare ale Spitalului “Bagdasar”. De la pacienții întâlniți pe holurile unității medicale aflăm care sunt “taxele” percepute de medici pentru operații şi ce “atenții” trebuie să pregătim pentru toată şederea în această instituție medicală.

Spitalul Sf. Pantelimon, Bucureşti

La Spitalul Clinic de Urgență “Sfântul Pantelimon”, pacienții ne spun că toți doctorii aşteaptă plicuri cât mai grase, în ciuda faptului că majoritatea bolnavilor sunt fie pensionari, fie persoane fără posibilități. “Doctorul mă cunoaşte şi ştie că nu am de unde. Am făcut un efort şi i-am dat cât să fie mulțumit”, ne spune R.E., operată la plămâni. Pe coridor, îl întâlnim pe nea Didel, cu gâtul fixat într-o orteză de plastic. “Am o pensie de 200 de lei. Noroc cu copiii, că altfel nu mă opera nici dracu”, ne spune bătrânelul şi ne deschide un portofel plin cu euro trimişi de fiii din Spania. Vorbăreț din fire, el se oferă să ne ajute să aflăm mai multe despre “taxele” de la Pantelimon.

Spitalul „Marie S. Curie”, Bucureşti

Spitalul pentru copii “Marie S. Curie”, fost Budimex, seamănă mai mult cu o grădiniță decât cu un spital. Pereții sunt plini de animăluțe şi de personaje din desenele animate pictate în culori vii şi doar halatele medicilor şi îngrijorarea părinților îți aduc aminte că te afli, totuşi, într-o unitate medicală. A fost nevoie doar de câteva întrebări pentru a afla care sunt tarifele practicate aici. “Nu sunt nişte sume stabilite. Dai cât vrei. Sunt oameni buni, şi doctorii nu îți cer bani. Fetița mea are trei ani şi a avut polipi. I-am dat 150 de lei doctorului care a operat-o şi 50 de lei anestezistului. Dar poți să nu le dai nimic dacă vrei”, povesteşte o mămică. “Mie îmi operează fata la ficat şi o să dau 200 de lei la doctor şi 100 de lei la anestezist”, spune o altă femeie.

Spitalul „G. Alexandrescu”, Bucureşti

Părinții pe care-i întâlnim la spitalul “Grigore Alexandrescu” povestesc că nu mai e ca altădată în privința banilor. “Sunt oameni buni aici şi nu cer. Dai cât poți, în orice caz mai puțin decât în spitalele pentru adulți”, explică o familie care abia şi-a internat copilul. “Nu am dat deloc pentru că nu mi-a plăcut cum am fost tratați. Medicul e de nota zece, dar asistentele te tratează de parcă ai fi subordonatul lor. Unei singure asistente îi voi da un buchet de flori pentru că a fost amabilă”, povesteşte mama unui băiețel internat cu pneumonie. Deşi nu li se cer bani, părinții dau câte un cadou sau o sumă de bani mai mult pentru că ştiu că aşa se practică şi ca să aibă ei conştiința împăcată că au făcut ce trebuie pentru copiii lor.

Spitalul C.F.2, Bucureşti

Cunoscut mai mult pentru maternitatea care funcționează aici, Spitalul C.F. 2 nu duce lipsă de “clienți”. Aici e greu să găseşti saloanele cu pacienți vorbăreți şi poți să bântui ore bune prin spital fără să te întrebe cineva pe cine cauți. Cu povestea unchiului pe care vrem să îl internăm, aflăm traseul pe care trebuie să îl urmăm pentru a ajunge în fruntea listei de operații. “Nu pot să vă spun sume. Depinde de doctor. Mergeți în corpul din față, la chirurgie, şi vorbiți în birou. E mai confortabil şi vi se spune exact cât să pregătiți. Vă înțelegeți dumneavoastră”, ne spune o asistentă cu chef de vorbă. O lăsăm să îşi pufăie țigara şi aflăm de la pacienți cu cât se umflă buzunarele cadrelor medicale de la CF2.

Spitalul „Caritas”, Bucureşti

Intrarea în spital se face pe bază de buletin. Acesta rămâne la poartă, iar vizitatorul primeşte o legitimație şi indicații pe unde ajunge la secția dorită. La noroc, intrăm într-un corp unde îl găsim pe G.O., un pacient ieşit la aer pe balcon. Bărbatul se oferă să ne ajute cu câteva informații, mai ales că nu este pentru prima dată internat aici. “Contează să ai o recomandare bună, pentru că medicii se sperie dacă te duci şi torni cu bani. Un nume te ajută la fel de mult ca şi plicul cu bani. Naşul meu a operat aici o vreme, aşa că sunt tratat bine şi doctorița mea nu a vrut să primească nimic”, ne spune G.O. Soția lui îl contrazice: “Las că ştiu eu mai bine. Cu câți bani am dat la asistente, terminam acasă terasa”, se plânge femeia.

Urmărește-ne pe Google News