Consorțiul va deține în total 17,5% din Uber, dintre care SoftBank preia15% din acțiuni, iar fondurile Dragoneer Investment Group și TPG vor controla aproximativ 3%.
Consorțiul a investit 1,25 de miliarde de dolari la o evaluare de 68 de miliarde de dolari pentru Uber, iar restul acțiunilor au fost preluate cu o reducere de 30%, adică la o evaluare de 48 de miliarde de dolari.
Per total, SoftBank și fondurile de investiții au pus la bătaie circa 10 miliarde de dolari pentru companie. Pentru Uber, investiția este o gură de oxigen, având în vedere că societatea pierde trimestrial circa un miliard de dolari.
SoftBank are la dispoziție sume imense, după ce în acest an a constituit un fond de investiții în tehnologie de 93 de miliarde de dolari alături de șeicii din Arabia Saudită și emirii din Emiratele Arabe Unite. Fondatorul SoftBank, Masayoshi Son, are un apetit deosebit în a investi în servicii digitale de transport, până acum plusând bani și în Didi Chuxing – supranumit ”Uber-ul Chinei”, dar și în Grab – o companie similară din Singapore, Ola – un serviciu asemănător din India și în compania 99, din Brazilia.
Schimbări la vârf
Achiziția de acțiuni va face ca SoftBank să fie unul dintre cei mai mari acționari ai Uber, alături de fondatorul Travis Kalanick.
Acesta a fost forțat în luna iunie să își dea demisia din funcția de director general al companiei, după mai multe scandaluri sexuale în cadrul companiei. Kalanick rămâne însă în consiliul de supraveghere al Uber. Concomitent, investiția SoftBank va duce la modificări în structura acestui consiliu, urmând ca numărul membrilor să crească de la 11 la 17, dintre care 4 vor fi independenți. De asemenea, vor fi limitate drepturile de vot pentru vechii acționari.
Anul scandalurilor
De asemenea, Uber este anchetată de către autoritățile din SUA pentru o serie de șpăgi date în Asia și se află în mijlocul unui proces cu Google, care o acuză de furt de tehnologie. Este vizată tehnologia mașinilor autonome.
În cadrul procesului mai multe revelații au apărut, respectiv faptul că Uber avea un serviciu secret care fura secrete comerciale, că își supraveghea ca în filmele cu spioni competitorii și că procurorii din SUA au declanșat o anchetă asupra companiei.
De asemenea, Uber a primit o mare lovitură zilele trecute, când Curtea Europeană de Justiție a decretat că Uber este serviciu de transport, nu serviciu digital. Asta înseamnă că societatea trebuie să se supună reglementărilor din domeniul transporturilor și că are nevoie de licențe și autorizații. Concomitent, în Marea Britanie, Uber a pierdut licența de operare în Londra și alte orașe.
În România, taximetriștii au protestat de mai multe ori împotriva Uber, iar Consiliul General al Capitalei a adoptat recent o hotărâre care ar viza indirect Uber.