Gigi Becali scapă de dosarul fraudei la vot de la Referendumul pentru familia tradițională, pentru că fapta s-a prescris. Decizia nu este definitivă

UPDATE ora 9.35: Gigi Becali scapă de acest dosar în primă instanță, pentru că faptele s-au prescris, potrivit deciziei Judecătoriei Buftea.

„Încetează procesul penal cu privire la inculpatul Becali George, trimis în judecată pentru fraudă la vot, în stare de recidivă, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale”, se arată în decizia pronunțată astăzi și publicată pe portalul de instanțe.

Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Știrea inițială: După ce dosarul în care Gigi Becali e acuzat de „fraudă la vot, în stare de recidivă” a stat patru ani pe masa procurorilor, procesul de la Judecătoria Buftea s-a terminat în patru luni, trei termene și două audieri de martori. Luna trecută, instanța a rămas în pronunțare, stabilind data de miercuri, 15 noiembrie, pentru anunțarea deciziei. 

Ce pedeapsă prevede legea 

Becali a fost trimis în judecată la începutul acestui an, fiind acuzat că a votat, în octombrie 2018, la Referendumul pentru familia tradițională, deşi avea interzisă exercitarea drepturilor electorale.

Dacă va fi găsit vinovat, afaceristul ar putea primi o condamnare de maximum 3 ani de închisoare, dar şi o parte din vechea pedeapsă (1 an şi 7 luni de închisoare), rămasă neexecutată. Asta pentru că, în octombrie 2018, Becali se afla în perioada de supraveghere a liberării condiţionate, după o condamnare contopită din trei dosare.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Dar patronul FCSB ar putea scăpa fără niciun fel de pedeapsă, au precizat surse judiciare, pentru Libertatea. Ele au explicat că, după deciziile CCR de eliminare a prescripţiei speciale, frauda la vot de care e acuzat Becali s-a prescris, după cinci ani de la comiterea faptei, în octombrie 2023.

Ancheta procurorilor a durat patru ani

Dosarul a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea în noiembrie 2018, potrivit rechizitoriului. Principalele probe ale acuzării sunt deciziile prin care judecătorii i-au interzis lui Becali exercitarea drepturilor electorale şi foaia cu tabelul în care acesta a semnat, atunci când a votat.

De ce a durat patru ani o investigaţie despre care jurişti cu experienţă spun că putea fi finalizată în doar câteva luni? 

„Există o încărcătură mare de dosare la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea. Avem de soluţionat circa 9.000 de dosare pe an, cu 15 procurori în funcţii de execuţie şi cu un deficit de personal, în anumite perioade de timp”, declara, pentru Libertatea, prim-procurorul adjunct, Diana Călinescu.

Dosarul în care Becali e inculpat a fost început de un procuror şi terminat de un altul. Iată cum s-a desfăşurat ancheta, potrivit informaţiilor din rechizitoriu, dar şi datelor apărute în spaţiul public în 2018:

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Becali a votat pe listele suplimentare

Sâmbătă, 6 octombrie 2018, în prima zi a Referendumului pentru revizuirea Constituţiei care propunea redefinirea familiei drept „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”, Becali a votat la o secţie din Voluntari (Ilfov). 

El a fost înscris pe lista electorală suplimentară, pe pagina 1, la poziţia 5, cu datele personale, dar şi cu semnătura pe care a lăsat-o pe hârtie, la primirea ştampilei de vot.

George Becali a încălcat legea, spun procurorii, pentru că atunci avea interzisă, printr-o hotărâre definitivă, exercitarea drepturilor electorale.

Când şi cum au fost sesizaţi procurorii 

La trei săptămâni după referendum, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a precizat, pentru ziare.com, că Becali a votat fără să aibă dreptul şi a comis astfel o infracţiune. 

Cei de la AEP au mai spus atunci că, potrivit legii, ei nu mai pot sesiza organele de urmărire penală, pentru că referendumul a fost invalidat de CCR, dar că oricine poate face această sesizare, dacă „deţine informaţii privind săvârşirea unor infracţiuni electorale”. 

În cazul lui Becali, sesizarea a fost trimisă pe adresa de e-mail a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea pe 20 noiembrie 2018. Potrivit rechizitoriului, opt zile mai târziu, procurorii au deschis un dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă la vot.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Timp de un an şi jumătate, rechizitoriul procurorilor nu consemnează că s-ar mai fi întâmplat ceva în dosar. 

Abia în iunie 2020, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei (ÎCCJ) au comunicat procurorului, la cerere, copiile celor două sentinţe din dosarele în care Becali fusese condamnat în trecut.

Ce interdicţie primise Becali de la judecători

În iunie 2013, Tribunalul Bucureşti a hotărât că Gigi Becali trebuie să execute 3 ani şi jumătate de închisoare, contopind pedeapsa dată de ÎCCJ în dosarul schimbului de terenuri cu MApN, cu condamnarea pentru că i-a sechestrat în portbagaj pe cei care-i furaseră maşina, dar şi cu pedeapsa din dosarul „Valiza”.

Tribunalul a mai decis, ca pedeapsă complementară, ca lui Becali să-i fie interzis dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, „pe o perioadă de câte 5 ani după executarea pedepsei rezultante”.

Potrivit deciziei judecătorilor, executarea pedepsei a început pe 20 mai 2013 şi expira pe 3 mai 2016 (chiar dacă, între timp, Becali a fost liberat condiţionat). Asta înseamnă că el nu avea dreptul să voteze până în mai 2021. 

Dreptul de a alege și dreptul de a vota la referendum

Pe 6 octombrie 2018, ziua în care a votat, Becali declara, la România TV: „Nu am voie să aleg şi să fiu ales”, însă „dreptul de vot la referendum nu mi-l poate lua nimeni niciodată, niciun judecător”.

În rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată, procurorii spun însă că Legea 3/2000 prevede clar că nu au dreptul de a participa la referendum „persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale”.

Acuzarea invocă şi Constituţia, care spune același lucru, că nu au drept de vot „persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale”.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro