Giulgiul din Torino: adevarat sau fals?

Sfantul Giulgiu, cum mai este denumit, este un material textil conservat actualmente la Torino si venerat incepand cu anul 1578 ca fiind ‘giulgiul in care a fost ingropat Iisus Hristos’. Panza a starnit de-a lungul timpului controverse de neimaginat in lumea cercetatorilor, mergand de la contestarea autenticitatii ei pana la discutii legate de perioada din care dateaza.

Giulgiul din Torino e considerat singura relicva a crestinatatii, panza in care, se spune, Mantuitorul a fost invelit dupa ce a fost coborat de pe cruce. Istoricii cred ca giulgiul a fost adus in Franta dupa caderea Constantinopolului, ca prada de razboi. Dupa o perioada in care nu se stie unde a fost tinut, giulgiul a aparut la Lirey in jurul anului 1352 si de atunci nu a mai fost pierdut din vedere.

Studiul stiintific asupra Giulgiului a inceput in 1898, cand a fost fotografiat prima oara. La expunerea filmului, fotograful a descoperit, pe negativ, o sumedenie de detalii invizibile ochiului liber.

Un raport de medicina legala publicat in anii ’70 in America a aratat faptul ca amprentele corespund unei persoane care a avut 1,80 m inaltime si circa 77 kg. Pe cap, pe ceafa si pe frunte s-au ‘observat’ o multime de rani mici din care s-a scurs sange. Incheietura de la mana stanga arata o rana destul de mare, tipica modului roman de rastignire.

In 1978, cu prilejul implinirii a 400 ani de la predarea giulgiului Domului din Torino, biserica a permis studiul panzei de catre doua comisii independente: una americana si alta italiana. Cercetatorii au fost siguri ca pe giulgiu se afla ‘imprimat’ un om martirizat si crucificat, ca nu este un fals.

Controversele s-au accentuat odata cu obtinerea rezultatelor testelor de datare cu carbon, efectuate in 1998, acestea indicand anii 1260-1390 ca perioada in care ar fi fost ‘confectionat’ giulgiul. Stirea a produs o si mai mare confuzie intre specialisti.

Iisus ar fi avut grupa sangvina AB

Cativa ani mai tarziu, in cartea ‘Giulgiul din Torino: dovada ilustrata’, Ian Wilson si Barrie Schwortz prezinta insa noi dovezi privind autenticitatea giulgiului. Ei au cerut refacerea testului din cauza grupei sangvine a petelor de sange, AB. Ei spun ca aceasta grupa este foarte rara printre europeni, fiind si mai rara printre locuitorii continentului care au trait intre 1260 si 1390. In schimb, aceasta grupa e foarte comuna pentru evreii din Orientul Mijlociu. ‘Este putin probabil ca presupusul autor medieval al falsului sa fi avut cunostinte despre grupele sangvine cu cateva secole inainte de descoperirea lor’, spun ei.

Argumente pro si contra veridicitatii panzei

Contra: Leonardo da Vinci ar fi reusit sa construiasca un aparat fotografic primitiv cu ajutorul caruia si-a imprimat pe panza propriul trup si chip.

Contra: Panza a fost realizata intr-un atelier de pictura, in care artistul medieval a folosit un amestec de oxizi de fier si gelatina.

Contra: Testele cu Carbon 14 (1998) au relevat faptul ca panza ar fi avut o vechime mai mica decat se credea, ea fiind tesuta, spun cei care au realizat testele, la  peste 1.200 de ani de la moartea lui Iisus.

Pro: Este putin probabil ca sa fi pictat cineva imaginea in negativ cu foarte mult timp inainte de descoperirea fotografiei si a tehnicii in negativ.

Pro: ‘Culorile’ de pe giulgiu nu indica directii anumite, cum sunt totdeauna culorile pictate cu pensula, ci sunt neorientate.

Pro: Mostrele analizate au provenit doar dintr-un colt ‘restaurat’ in 1535 de maicutele de la Chambery, Franta (dupa un incendiu in 1532), si nu din zona centrala, acolo unde giulgiul este intact.

Urmărește-ne pe Google News