„Au ajuns să facă ce făceau în ’89. Asta nu e democrație. Opresează oamenii nevinovați și își impun legea lor cu bâta.”
Este fiul unui erou al Revoluției, care luptă și astăzi pentru schimbarea regimului politic. În 1989, nu s-a schimbat nimic, decât o garnitură de politicieni cu aceleași mentalități. Acum, peisajele seamănă izbitor, spune el. Nu pleacă, însă, din țară. Mai are o mamă bătrână, care are nevoie de el. Și copii, care au nevoie de un viitor.
”Cel mai tare mă doare că, în 22 spre 23 decembrie `89, am ținut asfaltul din curtea televiziunii în brațe pentru altceva decât ce trăiesc acum.”
Domnul are și el un copil, plecat la muncă în străinătate. A lucrat în Irlanda, Belgia, Olanda, iar acum e în Marea Britanie. Nu are niciun gând să se întoarcă în țară. La urma urmei, ”la ce?”. Doar dorul de părinți îl mai aduce acasă. Altminteri, ”dacă n-ar fi bătrân, ar pleca și el”, spune tatăl lui.
”Nu m-am simțit bine. Eu, ca cetățean care vine să demonstreze pașnic, nu m-am simțit ok. Nu m-am simțit în siguranță”. Asta ne-a povestit un tată, care a venit la miting alături de soție și de fiul său.
Vlad are doi ani și duminică, la proteste, s-a plimbat cu bicicleta pe bulevard. În aer curat, fără gaze lacrimogene și fără violențe. Acum, tatăl lui le cere asta tuturor: pace. Pentru că ”violența naște violență”.
Cei care au ieșit, vineri, în stradă, cu gânduri pașnice, dar au ajuns acasă plini de gaze lacrimogene și poate chiar cu răni, dau vina tot pe PSD. ”Jandarmii au acționat la ordin. A fost o provocare ordinară din partea lui Liviu Dragnea” – sunt doar câteva dintre afirmațiile lor.
Citește și: