Gradina zoologică de aici s-a format în 1994, când un deputat a observat un grup de rațe ocazional pierzându-se de turna lor și s-a hotărt să le găsească o casă, iar aceasta a fost curtea centrului de detenție de pe insulă.
Pe măsură ce a trecut timpul și s-a aflat că penitenciarul primește animale, oamenii din zonă au început să aducă tot mai multe animale acolo și așa s-a ajuns să se formeze practic o grădină zoologică. Dar câțiva ani mai târziu, zoo din penitenciar a apărut în rapoartele privind încălcarea drepturilor animalelor, deoarece condițiile pe care le ofereau oaspeților lor necuvântători nu corespundeau cu standardele cerute și s-a ajuns să fie în pragul de a fi închisă.
Dar Jeanne Selander, care avea o diplomă în biologie marină și o experiență vastă cu animale, a văzut potențialul acestui spațiu și i-a cerut șerifului din zonă să-i ofere în administrare grădina zoologică. „Mi-a dat responsabilitatea de a face tot ceea ce credeam că este necesar pentru a aduce animale noi și a le oferi condiții normale de trai, conform standardelor”, explică Selander pentru pbs.org.
Zece ani mai târziu, grădina zoologică a ajuns să aibă 150 de animale, inclusiv leneși, lemurieni, kinkyjous, șerpi și șopârle exotice, iepuri, rațe, gâște, porci, cai miniaturali, păsări și multe altele, dar și un program foarte bun de plasare a deținuților în locuri de muncă.
Grădina zoologică are permanent un personal de patru sau cinci deținuți, plus Selander, și bazează doar pe donații, nu pe banii contribuabililor. Deținuții sunt repartizați la grădina zoologică prin programul de angajare a persoanelor private de libertate. Violatorii, sau oricine a abuzat copii sau de animale, nu sunt eligibili pentru acest post.
În ultimul deceniu, numărul de persoane au venit să vadă animalele și să interacționeze cu deținuții au crescut de treizeci de ori. În prima duminică în care Selander a păreluat conducerea grădinii zoologice, aceasta a fost vizitată de 12 oameni, iar acum s-a ajuns ca în fiecare zi a weekendului să fie peste 300 de vizitatori.
Programul este benefic și pentru deținuți. De exemplu, Mike Smith, un bărbat care s-a luptat toată viața lui cu consumul de substanțe interzise, povestește cât de mult l-a ajutat munca cu animalele în programul de reabilitare.
Și Jeanne Selander spune că vede cum munca la zoo are un efect pozitiv asupra deținuților. „În cea mai mare parte, este foarte bun pentru ei. În loc să stea într-o celulă, ei fac de fapt ceva productiv și simt că au un scop”, a spus ea. „Mulți dintre cei care sunt eliberați se întorc aici cu familiile lor pentru a le arăta ce au făcut ei”.