saptamani le-au fost suficiente inspectorilor Autoritatii Nationale de Control spre a depista dedesubturile. Ca si altor anchetatori, ca sa afle ca Mihail Erbasu ajunsese pana si la mana marilor camatari. Grandoarea pana de curand apreciatului om de afaceri nu a esuat in decadenta, ci direct intr-o tragedie. A carei victima a fost el insusi. Concluziile nu se pot, insa, opri aici. Pentru ca Mihail Erbasu nu doar si-a saracit propria familie. El a derulat credite bancare uriase, punand astfel in primejdie banii deponentilor. A continuat sa primeasca mari lucrari publice. Fiscul nu se poate deroba nici el sub umbrela „abia acum am aflat”. Falimentul care se prefigureaza trebuie sa aprinda becul in multe institutii – de la banci, la fisc, la trambitatul sistem de informare interbancar si la oficiul de supraveghere a spalarii banilor – create pentru a consolida mediul de afaceri, iar nu pentru a urmari gainari marunti sa nu ia in rate un frigider si sa nu plateasca rata.

 
 

Urmărește-ne pe Google News