Turiștii străini s-au cățărat în număr mare, în fiecare zi în această vară, pe stânca care domină capitala Greciei, Atena, în ciuda temperaturilor ridicate. Un lucru bun pentru industria turistică, după o pauză de doi ani cauzată de pandemia COVID-19.

Potrivit cifrelor oficiale, peste 16.000 de oameni au vizitat zilnic în această vară templul antic dedicat zeiței Atena. Un record absolut. Și nu este vorba doar despre Acropole și despre Atena.

În această vară, numărul turiștilor străini din Grecia l-ar putea depăși pe cel înregistrat în 2019, anul excelent de dinainte de criza sanitară: 33 de milioane, de trei ori mai mult decât populația țării.

Potrivit Ministerului grec al Turismului, 5,12 milioane de pasageri au sosit pe cele 14 aeroporturi regionale ale țării în iulie, față de 4,49 de milioane în 2019. De asemenea, se așteaptă ca încasările din turism să ajungă la 20 de miliarde de euro în acest an, față de cele 18,2 miliarde de euro în 2019, potrivit Băncii Greciei.

„După doi ani dificili, revenirea turiștilor americani (500.000 dintre ei au venit să-și petreacă vacanța de vară în Grecia, potrivit ministerului turismului), care au o mare putere de cumpărare, este o binecuvântare”, a declarat pentru Le Monde Stefania Flega, directoare generală a YES! Hotels Group, care are mai multe unități în Atena și una pe insula Santorini.

Pentru francezi, sârbi și israelieni, Grecia este destinația numărul unu în această vară.

Unele insule au fost invadate

În încercarea de a compensa cei doi ani de criză și creșterea costurilor pentru energie, prețurile la cazare au fost majorate cu aproximativ 20%, potrivit Autorității de Statistică din Grecia.

„În Atena, prețurile hotelurilor nu au crescut excesiv, dar pe unele insule cererea a depășit oferta, iar acestea au crescut vertiginos față de anul 2021”, a spus Flega.

De fapt, au crescut atât de mult încât unele locuri populare pentru străini, în special arhipelagul Cicladelor, au devenit inaccesibile pentru greci.

Potrivit cotidianului de centru-dreapta I Kathimerini, costul unui sejur de o săptămână pentru o familie cu doi copii pe o insulă aflată la mai mult de șapte ore cu barca de portul Pireu a crescut cu 65% față de 2017.

Efsyn, un ziar de stânga, a notat și el că, într-o țară în care salariul minim este de numai 713 euro brut pe lună, aproape unu din doi angajați nu și-a putut permite să plece în vacanță în insulele din Marea Egee.

Yannis Syrianos, un șofer de taxi din zona Atenei, a ales să zboare cu soția și fiica sa în Creta și „nu în Santorini, Mykonos sau Paros”.

„Am ales o destinație unde prețurile sunt încă accesibile și am redus timpul petrecut acolo. Am mers doar cinci zile, în timp ce înainte stăteam cel puțin o săptămână”, a spus bărbatul de 40 de ani, potrivit Le Monde.

Giorgos, un profesor în Mykonos, a ales să-și subînchirieze apartamentul în luna august și să se bucure de o vacanță în Peloponez.

„Pentru insularii care nu trăiesc din turism, a sta vara pe o insulă atât de turistică este de neconceput! În afară de aglomerație și trafic, prețurile sunt de trei ori mai mari decât pe continent, chiar dacă eu câștig 900 de euro net!”, a spus acesta.

Întrebări despre sustenabilitatea turismului

Pe insula Paros, Corinne Harcourt, o franțuzoaică deținătoare de treizeci de ani a agenției Cyclades Travel, a observat că mare parte din clasa de mijloc a grecilor a evitat insula.

„În acest an, vilele sunt închiriate exclusiv de străini. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere creșterea prețului biletelor de feribot”, a spus ea.

„În decembrie 2021, trebuia să plătești 36 de euro pentru a ajunge în Paros, iar acum costă mai mult de 50 de euro. Închirierea unei mașini a crescut la 100 de euro pe zi. Pentru clasa de mijloc greacă, aceste prețuri sunt descurajante!”, a adăugat Harcourt.

În ciuda prețurilor, „vara răzbunării”, în care turiștii din Europa și SUA s-au grăbit să compenseze cei doi ani precedenți, s-a văzut din plin și în Paros.

În luna iulie, pe insulă au fost înregistrate cu 10% mai multe sosiri cu barca decât în 2019. Peste 165.000 de vizitatori au venit în aceeași lună pe insula care are o populație permanentă de aproximativ 13.000 de persoane.

În timp ce majoritatea locuitorilor insulei sunt mulțumiți – turismul reprezintă 25% din produsul intern brut al țării – unii sunt îngrijorați de impactul asupra populației locale.

Într-un articol publicat de I Kathimerini, Marina Kouroumenou, președinta unei asociații culturale, s-a întrebat dacă „Paros poate suporta și mai multă presiune (turistică) fără să se degradeze”.

„Investitorii trebuie să se comporte cu respect și să țină cont de amprenta ecologică în demersul lor, nu trebuie, de exemplu, să permitem construirea de hoteluri cu piscine în fiecare apartament, nici să autorizăm lucrări faraonice sau privatizarea plajelor”, a avertizat ea.

Uniunea Arheologilor Greci a pus și ea problema protecției monumentelor. Potrivit estimărilor lor, există un deficit de 4.000 de paznici la cele 350 de situri arheologice și muzee din țară.

„Anul acesta, Grecia a devenit destinația estivală prin excelență, depășind toate așteptările noastre”, a declarat duminică ministrul grec al turismului, Vassilis Kikilias, pentru ziarul Real.

Dar, conștient de riscul unei dezvoltări necontrolate, guvernul plănuiește „lucrări majore de infrastructură pe insule și pe continent, o mai bună gestionare a deșeurilor și a resurselor de apă, dezvoltarea transportului electric și a energiei regenerabile”, a asigurat oficialul.

 
 

Urmărește-ne pe Google News