În acest mod, Atena se aliniază mai multor state din UE, precum Germania, Austria şi Suedia.
„Îngheţăm temporar (…) toate procedurile până când vom putea evalua noile date ale situaţiei politice din Siria, după răsturnarea regimului preşedintelui Bashar al-Assad”, a declarat oficialul la postul de radio Real FM.
„Un cetăţean sirian nu mai poate obţine azil dacă invocă persecuţia din partea regimului Assad dat fiind că regimul Assad a încetat să existe”, a adăugat Panagiotopoulos, membru al guvernului conservator condus de Kyriakos Mitsotakis, potrivit Agerpres.
În ultimii ani, mai ales în perioada 2015-2016, în Grecia au ajuns sute de mii de refugiaţi sirieni, sosiţi via Turcia.
Cei mai mulţi au plecat de aici în Germania, unde se află cea mai numeroasă diaspora siriană din Europa.
Tranziţia democratică dorită în Siria „ar trebui să deschidă calea pentru revenirea în deplină securitate a refugiaţilor sirieni la căminele lor”, a mai spus Panagiotopoulos.
Conform oficialului, 99% dintre sirienii aflaţi în Grecia au invocat drept unic sau principal motiv pentru cererea de azil persecuţia sub regimul Assad.
Suspendarea temporară priveşte „în jur de o treime dintre persoane”, adică aproximativ 9.500 de solicitanţi de azil, care se află în prezent în taberele din Grecia, în principal pe insule din Egeea şi în regiunea Evros de la frontiera cu Turcia.
Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru refugiaţi, de la începutul anului, pe insulele din Egeea au sosit peste 58.200 de migranţi, 39% dintre ei fiind sirieni.