Cum a reușit Grecia, încă zguduită de criza financiară, să câștige în lupta cu COVID-19. O expertă de la Atena a explicat pentru Libertatea ce măsuri au dat rezultate

Într-o perioadă de criză care a expus managementul slab al multor guverne europene, din Franța până în Italia, unde măsurile de combatere a coronavirusului au fost luate cu întârziere, Grecia, cu rezultatele ei bune, pare să fie o excepție.

Guvernul conservator de la Atena, condus de Kyriakos Mitsotakis, a introdus măsuri stricte foarte repede, iar populația le-a respectat. Rezultatul? Ultimele statistici arată 2.463 de cazuri de infecție și 127 de decese la o populație de puțin peste 10 milioane de oameni.

“Dacă ar trebui să aleg între SUA și Grecia, aș alege-o pe cea din urmă”, a spus zilele trecute istoricul Yuval Noah Harari, cu referire la modelul oferit de Atena în lupta cu virusul.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Măsuri luate din timp

“Criza financiară care a afectat economia și inclusiv spitalele timp de mulți ani a determinat guvernul să acționeze rapid și să nu aștepte, deoarece s-au temut că sistemul sanitar nu va face față unui număr mare de pacienți, în special celor care au nevoie de terapie intensivă”, explică pentru Libertatea
Stella Ladi, fostă consilieră pe politici publice a guvernului de la Atena, în prezent profesoară de public management la Universitățile Panteion din Atena și Queen Mary din Londra.

Primul caz, importat din Italia, a apărut în Grecia pe 26 februarie. Autoritățile au anulat, prin urmare, la finalul lui februarie carnavalul pe care îl aștepta toată lumea. Apoi, au început să ia măsuri și mai serioase când în țară erau confirmate doar câteva zeci de cazuri.

Guvernul a mers până acolo încât a suspendat slujbele în biserici, în ciuda dorinței puternicei Biserici Ortodoxe din Grecia.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Autoritățile au făcut eforturi să sporească numărul de paturi de la terapie intensivă, inițial în jur de 500, și să asigure spitalelor echipamente medicale de protecție. Protestele medicilor din mai multe spitale din țară au arătat că sistemul sanitar este mult subfinanțat și slab pregătit pentru a face față unei epidemii.

Din fericire, măsurile luate din timp au asigurat că paturile de terapie intensivă, deși puține, sunt suficiente pentru numărul real de pacienți.

O comisie de experți și un comunicator charismatic

Un alt motiv al succesului pare să fi fost buna comunicare a măsurilor.

“Autoritățile au început să organizeze în fiecare zi, la ora 18.00, o conferință în care Sotiris Tsiodras, un epidemiolog care a devenit vocea Ministerului Sănătății, explică exact cum stăm cu cifrele. Apoi, ministrul pentru protecție civilă explică ce măsuri ar trebui să luăm în urma acestor evoluții. A existat mereu această conexiune dintre cifre și decizii, astfel că lumea a înțeles că trebuie să urmeze sfaturile”, spune Stella Ladi.

Nominalizarea lui Sotiris Tsiodras pare să fi fost o alegere inspirată. Profesorul epidemiolog instruit la Harvard a fost lăudat de cotidianul german Die Zeit, care îl consideră instrumental în succesul Atenei.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Tsiodras este parte a comisiei de experți care oferă recomandări pe tema epidemiei și care a fost instituită de guvern încă din februarie. Profesorul nu era cunoscut înainte de această criză, dar a devenit, între timp, un personaj-cheie.

Tsiodras le vorbește foarte simplu oamenilor. Oamenii au senzația că este unul dintre ei. Este foarte bun atunci când vorbește despre îngrijorările oamenilor, despre vreun fake news care a circulat prin țară. Este diferit față de ministrul pentru protecție civilă, care este un om al acțiunii. A fost o combinație foarte bună și cred că nici guvernul nu a intuit de la început că va funcționa așa de bine.

Stella Ladi:

Stoicismul învățat din criza financiară

Nu puțină lume s-a mirat de succesul Greciei. Die Zeit amintește că în timpul crizei financiare, Grecia era considerată un stat eșuat, așa că rezultatele bune de acum sunt surprinzătoare. “Surprinzător” este și cuvântul folosit de Bloomberg.

Și Stella Ladi admite că “nu era neapărat de așteptat ca grecii să se conformeze așa de bine”.

Dar cred că suntem deja obișnuiți cu criza. Există o reziliență și un stoicism în rândul populației, care a înțeles că asta e, că trebuie să ne confruntăm cu epidemia.

Stella Ladi:

Ar mai fi ceva, posibil un lucru banal, dar aparent luat foarte în serios de greci.

Trebuie să înțelegem că sănătatea a fost mereu o chestiune importantă în societatea greacă. Astfel că nu a fost o temă de dezbatere atunci când s-a decis că sănătatea va veni înaintea economiei. Toată lumea a acceptat asta.

Stella Ladi:

Surprinzător a fost și consensul politic din țară.

“Nu au existat partide din opoziție care să spună ceva diferit. S-a stabilit de comun acord că mai întâi trebuie să ne punem la adăpost și apoi să ne ocupăm de efectele economice, care evident vor fi mari”, spune Ladi.

O deschidere precaută a țării

Măsurile de carantină au fost prelungite până la începutul lui mai, dar Grecia se pregătește acum să își redeschidă încet economia. Pașii vor fi foarte calculați însă.

“Așteptăm un anunț săptămâna viitoare. Strategia va fi implementată pas cu pas. Guvernul va deschide unele afaceri, poate magazine mici. Vom vedea niște mișcare, apoi autoritățile vor evalua măsurile după două săptămâni. Dacă vor observa efecte negative, atunci vor opri și chiar vor face niște pași înapoi. Asta este în linie și cu recomandările UE”, spune Ladi.

Exemplele țărilor aflate într-un stadiu mai avansat sunt atent urmărite.

Guvernul observă, în același timp, cu atenție ce se întâmplă în Austria și Danemarca, țări care au început deja să deschidă. Prin urmare, totul se va baza pe știință, pe aceste observații și pe ce va recomanda această comisie de experți. Dar evident va fi mai multă presiune acum, deoarece oamenii sunt obosiți și economia suferă, iar guvernului îi va fi mai greu să mențină echilibrul.

Stella Ladi:

Problema taberelor de refugiați

Oricum, un lucru clar este că lupta cu epidemia nu este nici pe departe câștigată.

Zilele trecute, anunțul că zeci de refugiați dintr-o tabără aflată în sudul țării au fost depistați pozitiv a arătat că nu toată lumea a fost la fel de norocoasă pentru a beneficia de protecție în Grecia.

Organizaţia Human Rights Watch (HRW) i-a solicitat miercuri guvernului grec să “ia imediat măsuri de descongestionare” în taberele de refugiaţi suprapopulate de pe insulele din Marea Egee “pentru a evita o criză de sănătate publică”.

“În contextul în care guvernul grec acţionează pentru stoparea propagării virusului, imaginile condiţiilor sordide în taberele de primire şi înregistrare din Lesbos, Chios, Samos, Kos şi Leros arată că minimele criterii de protecţie împotriva COVID-19 nu sunt respectate”, a declarat Belkis Wille, cercetătoare în cadrul HRW privind crizele şi conflictele.

O economie greu încercată

Pentru cei mai mulți greci, greul abia începe și are directă legătură cu problemele financiare pe care țara nu le depășise.

Într-un interviu acordat Euronews, fostul minstru de finanțe Yanis Varoufakis a aplaudat, la rândul său, succesul Atenei în lupta cu virusul, dar a avertizat că problemele economice vor fi mari.

Grecia nu și-a revenit cu adevărat după criza financiară din 2009, a declarat Yanis Varoufakis, care a observat că PIB-ul țării este cu un sfert mai mic decât în urmă cu un deceniu.

După ani de austeritate, recesiune și stagnare, economia a reînceput să crească, mulțumită fostului guvern de stânga, condus de Alexis Tsipras.

Lovite de epidemie sunt chiar sectoarele importante pentru economia elenă, cum ar fi transporturile sau turismul.

Urmărește-ne pe Google News