Cum a ajuns Gregorian Bivolaru, condamnat pentru sex cu minore și aflat pe lista Most Wanted a Europol, să primească 6.200 de euro de la statul român

• Are o condamnare de 6 ani de închisoare pentru act sexual cu o minoră și trafic de persoane. A stat în penitenciar doar un an și două luni.
• A plecat din România imediat după ce a fost eliberat condiționat, în septembrie 2017.
• A primit azil politic în Suedia, motivând că este nevinovat, că dosarul lui e politic și că este hărțuit în România. Efectul: 11 ani nu a putut fi extrădat.
• În timpul judecării procesului și-a schimbat numele în Magnus Aurolsson. Mult timp a fost citat greșit, pe numele Gregorian Bivolaru.
• Înainte să fie eliberat, a recunoscut că este vinovat și că nu va mai discuta cu minore.
• În 2017 a câștigat la CEDO 7.000 de euro de la statul român. Motivul: poliția nu l-a eliberat imediat după decizia instanței din 2004.
• În octombrie 2018 câștigă din nou la CEDO, peste 6.000 de euro, pentru că procesul lui a durat prea mult – peste 9 ani. Motivul pentru care statul român trebuie să îi plătească daunele: procedura viciată de citare a martorilor și neîndeplinirea corectă a procedurilor de aducere la instanță.

În februarie 2017, CEDO a decis că România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 de euro și cheltuieli de judecată de 5.980 de euro. Bivolaru s-a plâns că a fost eliberat abia după 10 ore de la decizia instanței de a fi pus în libertate, în aprilie 2004. El a fost atunci reținut după ce a fost prins că încerca să fugă din România, pe la Vama Nădlac, purtând o perucă.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

În octombrie 2018, Bivolaru câștigă un nou proces la CEDO, de data asta pentru că judecarea dosarului său a durat 9 ani, 2 luni și 2 săptămâni, din martie 2004 până în iunie 2013. Statul român trebuie să îi plătească daune morale de 1.200 de euro și cheltuieli de judecată de 5.000 de euro.

CEDO explică de ce i-a dat dreptate lui Bivolaru în acest dosar.

Prima instanță a „lungit” dosarul

Judecătorii CEDO arată că prima instanță la care a ajuns dosarul lui Bivolaru a judecat cauza pe o durată foarte mare de timp.

“Curtea observă că durata judecății la prima instanță a avut un impact decisiv asupra duratei totale a judecății la toate instanțele în acest caz, ceea ce în acest caz este nerezonabilă”, potrivit instanței europene.

Judecătorii CEDO arată că dosarul a stat 5 ani si 3 săptămâni la Curtea de Apel Sibiu până la soluționare, din cauza citării viciate a martorilor și pentru că procedurile de aducere a acuzatului nu au fost îndeplinite corect.

La ICCJ, judecătorii au cerut audierea cu celeritate a lui Bivolaru, autoritățile suedeze nu au răspuns luni bune

Judecătorii europeni explică și de ce nu îi pot da dreptate lui Bivolaru când se plânge că Înalta Curte de Casație și Justiție i-ar fi încălcat drepturile la judecată.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Judecătorii au cerut audierea lui Bivolaru în două moduri: video sau prin asistență judiciară. Avocatul lui Bivolaru l-a sfătuit să refuze să discute direct cu instanța, astfel că audierea prin videoconferință nu a fost posibilă. Nici asistența judiciară pentru audierea lui Gregorian Bivolaru nu a fost posibilă, pentru că autoritățile din Suedia nu au răspuns luni bune la solicitările judecătorilor români.

Decizia CEDO vine la aproape un an și o lună de la momentul eliberării condiționate a lui Bivolaru. În fața judecătorului care a decis eliberarea lui, Bivolaru a recunoscut că este vinovat, că regretă fapta și că nu va mai discuta vreodată cu minore.

Asta după ce timp de peste 15 ani a susținut că este nevinovat, că procesul este politic și că este persecutat de sistemul judiciar. Acestea au fost și argumentele aduse pentru a obține azil politic în Suedia.

Fondatorul MISA, condamnat în România, cercetat în Franța și Finlanda, pe lista Most Wanted

• Martie 2004: Bivolaru este trimis în judecată pentru act sexual cu un minor și trafic de persoane.
• August 2004: pleacă din România și este dat în urmărire internațională.
• Aprilie 2005: este prins și arestat în Suedia.
• Noiembrie 2005: autoritățile suedeze resping cererea autorităților române de extrădare.
• Decembrie 2005: primește azil politic în Suedia și nu mai poate fi extrădat.
• Iunie 2013: este condamnat definitiv la 6 ani de închisoare.
• Februarie 2016: este prins și arestat în Paris.
• Iunie 2016: este extrădat din Franța și începe să execute pedeapsa.
• Septembrie 2017: pe 13 este eliberat condiționat și pe 14 pleacă din România.
• Septembrie 2017: autoritățile finlandeze emit pe numele lui mandat european de arestare, la șapte zile după eliberare.
• Este pe lista Most Wanted a Europol, pentru trafic de persoane şi abuz sexual, în Franţa și Finlanda, din 2006 până în 2013.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

De ce a durat procesul lui Bivolaru peste 9 ani

Gregorian Bivolaru a fugit din România ca să scape de judecată, s-a pus la adăpost în Suedia prin obținerea statutului de azilant politic, a refuzat să fie audiat prin videoconferință, și-a schimbat numele și nu a mai putut fi citat corespunzător, nu s-a predat pentru a executa pedeapsa.

Dosarul din România al lui Bivolaru a fost judecat în absența acestuia. Procesul a trecut prin tribunal, curte de apel și instanța supremă. La toate cele trei instanțe, judecătorii l-au citat pe Bivolaru să se prezinte la termene.

La un moment dat, în Suedia, Bivolaru și-a schimbat numele în Magnus Aurolsson, motiv pentru care, un timp, el a fost citat greșit, pe vechiul nume. Abia din 23 mai 2013, instanţa supremă l-a citat în dosar și cu noul său nume.

Citește și ANALIZĂ | Bomba fiscală. Milioane de români se pot trezi cu pensii mai mici

Urmărește-ne pe Google News