ComenteazăMai precis, judecătorul de eliberări condiționate care a dispus punerea sa în libertate consemnează în motivarea sa că unul dintre motivele pentru care instanța nu mai trebuie să își facă griji în privința condamnatului Bivolaru este aceea că va avea din ce trăi dacă va fi lăsat liber.
Citește și:
- Lipsa de reacție a penitenciarului față de Bivolaru a favorizat eliberarea acestuia- motivare
- Grig Bivolaru a recunoscut fapta pentru care a fost condamnat și a decis să nu mai discute vreodată cu minore – motivare
Astfel instanța face referire la mai multe documente depuse de către apărarea lui Bivolarul la dosarul de eliberare codniționată precum „copii ale unor invitații emise de către instituții din Suedia și Germania pentru petent, scrisori de susținere a liberării petentului emise de către 12 3 organizații non-profit din afara României, copia traducerii legalizate ale unei adeverințe emise de autoritățile din Suedia din care rezultă că statul suedez va asigura acordarea unei pensii lunare în sumă de 7863 SEK pentru petent”.
Despre această situație de lux judecătorul notează, în motivarea sa, că nu poate conduce decât la ideea că Gregorian Bivolaru va avea cu ce să se întrețină după eliberare, un motiv ce a înclinat decizia magistratului către eliberarea condiționată a „gurului”.
„Din actele existente la dosarul cauzei rezultă că petentul îşi poate asigura subzistenţa prin mijloace licite după o eventuală punere în libertate, şi va beneficia de sprijinul necesar readaptării sociale”, arată, punctual, judecătorul.
Consulul Suediei, la penitenciarul Bistrița
Încarcerarea lui Bivolarul în penitenciarul Bistrița a atras cu sine o serie de vizite ale unor diplomați la instituția de detenție.
Astfel, se arată în motivare, maestrul spiritual ar fi fost vizitat în 29 mai de un consilier al ambasadei Suediei şi al unui consul al Suediei.
Fapta este veche, impactul emoțional minim
Judecătorul care a decis eliberarea lui Bivolaru este conștient că decizia sa ar putea atrage un val de critici, al societății civile, și arată că lăsare în libertate a „gurului” nu va perturba în mod direct buna desfășurare a „relațiilor sociale”.
„Relativ la impactul pe care liberarea condiționată l-ar putea avea asupra conștiinței colective, instanța apreciază că lăsarea în libertate a petentului, deși susceptibilă la anumite critici din partea unor membrii ai societății, nu este de natură să tulbure în vreun fel buna desfășurare a relațiilor sociale normale, petentul neconstituind așadar un potențial pericol pentru ordinea publică”, scrie judecătorul.
El mai arată că „ relativ la posibilitatea existenței unui efect încurajator (față de terți subiecți cu astfel de preocupări infracționale) pe care l-ar putea avea punerea în libertate înainte de termen a petentului, instanța reține că un astfel de efect, deși poate exista cel puțin teoretic, este unul minim, în condițiile în care, așa cum s-a menționat anterior, petentul a executat o perioadă de detenție suficient de consistentă pentru atingerea tuturor dezideratelor urmărite de vechiul Cod penal”.
Timpul care șterge impactul, dar nu și fapta
„Nu în ultimul rând instanța constată că fapta pentru care a fost condamnat petentul a fost comisă în urmă cu 13 ani, fiind binecunoscut că eficiența oricărei sancțiuni penale se diminuează odată cu îndepărtarea momentului executării sancțiunii de momentul comiterii activității ilicite, aspect 6 care întărește concluzia instanței că menținerea în stare de privare de libertate a petentului nu este necesară, fiind lipsită de finalitate”, încheie magistratul bistrițean motivarea eliberării condiționate a lui Gregorian Bivolaru.