4 comentariiMartie 2019. Printr-un proces deschis la Judecătoria Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, Victor Emil Vieru (74 de ani) o dă în judecată pe o femeie din localitate, cerând instanței s-o oblige la restituirea unui împrumut de 2.400 de euro pe care i l-a acordat în 2016. Potrivit documentelor depuse la proces, banii trebuiau returnați în doi ani, în baza unui contract „de mână”, semnat de cele două părți, și de un martor, un anume Străin.
Petentul a atașat la dosar și contractul, despre care a admis că a fost scris de el, la cererea femeii împrumutate. Vieru a mai spus că semnăturile îi aparțin lui, femeii și martorului.
În proces, femeia dată în judecată s-a apărat spunând că n-a luat niciun ban de la Vieru, iar contractul depus de bărbat la dosar drept probă este fals. Afirmația pârâtei l-a obligat pe judecător să sesizeze Parchetul de pe lângă Moldova Nouă și să dispună suspendarea procesului civil până la lămurirea situației potențial penale.
În urma anchetei procurorilor, Victor Emil Vieru a fost trimis în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procurorul a cerut ca bărbatul să fie condamnat pentru că a falsificat contractul de împrumut, cea mai solidă probă a Parchetului fiind o expertiză criminalistică a cărei concluzie este că „semnăturile de la rubrica martor și debitor, din înscrisul redactat olograf, ‹‹Contract de împrumut din data de 31.10.2016››, prezintă elemente de contrafacere”.
Martorul-cheie ar fi murit înainte de semnarea contractului
În cursul procesului penal care a urmat anchetei, Victor Emil Vieru și-a susținut în permanență nevinovăția. În plus, a adus în instanță o martoră care a declarat că a fost de față când i-a înmânat pârâtei suma de 2.400 de euro „pentru a achita o rată la un apartament”. Martora a declarat că, tot atunci, „a fost redactat și un înscris”, beneficiara banilor fiind însoțită de un bărbat care a semnat contractul de împrumut.
Femeia dată în judecată s-a apărat susținând că martorul care ar fi fost de față la încheierea contractului a murit cu nouă luni înainte de acordarea împrumutului. După ce apărarea a depus certificatul de deces la dosar, Vieru a replicat că „persoana pentru care s-au depus dovezi că este decedată nu semăna deloc cu martorul care a fost prezent la încheierea convenției”.
Găsit vinovat în primă instanță
În urma procesului, Judecătoria Moldova Nouă l-a găsit vinovat pe Vieru, condamnându-l la plata unei amenzi penale de 2.500 de lei. Totodată a fost dispusă anularea contractului de împrumut depus de bărbat la dosarul civil prin care a cerut restituirea banilor. „Probele administrate în cauză formează pe deplin convingerea instanţei că inculpatul a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa, privind infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prin folosirea înscrisului cunoscând că semnătura debitoarei nu îi aparține acesteia, în vederea producerii unei consecinţe juridice într-un proces civil, inculpatul acţionând cu intenţie directă, faptă pentru care instanţa îi va condamna”, se arată în sentința Judecătoriei Moldova Nouă.
Nevinovat, dar și fără bani
Hotărârea Judecătoriei Moldova Nouă a fost atacată, iar recursul s-a judecat la Curtea de Apel Timișoara. Judecătorii de la instanța superioară au ajuns la concluzia că, potrivit expertizei criminalistice, semnătura nu-i aparține femeii căreia Vieru susține că i-a împrumutat banii. Cu toate acestea, bărbatul nu poate fi condamnat pentru că nu se poate dovedi că el este cel care a falsificat semnătura.
Judecătorii de la Curtea de Apel Timișoara l-au declarat nevinovat pe Vieru după ce, pe baza probelor, au ajuns la concluzia că există două ipoteze. Prima variantă este că bărbatul a semnat în fals atât pentru el, cât și pentru debitoare și a folosit apoi contractul falsificat în instanță. Cea de-a doua variantă luată în calcul de judecători este că martorul identificat a semnat atât la rubrica „martor”, cât și la „debitor”. În acest al doilea caz, susțin judecătorii, petentul a folosit contractul în instanță „având convingerea că reflectă voinţa reală a părţilor contractante”.
„În aceste împrejurări şi având în vedere lipsa unor concluzii certe ale rapoartelor de constatare şi de expertiză criminalistică privind autorul falsului din cuprinsul contractului de împrumut, Curtea apreciază că în prezenta cauză devine aplicabil principiul «in dubio pro reo» care impune pronunţarea unei soluţii de achitare”, se arată în sentința definitivă a Curții de Apel Timișoara.
Judecătorii au mai arătat că dubiul este în beneficiul inculpatului, în lipsa unor probe certe neputând fi dispusă o condamnare. „Înfăptuirea justiţiei penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunţă, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii) şi, atât timp cât în urma administrării probatoriului îndoiala persistă în ce priveşte vinovăţia, iar alte probe nu se întrevăd ori pur și simplu nu există, îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie”, au mai explicat judecătorii Curții de Apel Timișoara.
Recuperarea presupusului împrumut, imposibilă
Ion Bănicioiu, avocatul lui Vieru, a declarat că atât în timpul anchetei, cât și în cursul procesului, clientul său a negat vehement falsificarea contractului. În plus, susține avocatul, după ce instanța a stabilit că martorul al cărui nume a fost indicat la încheierea contractului era decedat, „a fost depusă o plângere penală împotriva doamnei pentru substituire de persoane și a indicat o altă persoană în locul celei care, de fapt, a fost acolo”.
Avocatul Bănicioiu susține că, odată cu finalizarea procesului penal, va fi reluat procesul civil, prin care Vieru a cerut restituirea banilor. Apărătorul a recunoscut că, pentru clientul său, e o problemă faptul că în procesul penal a fost dispusă anularea contractului de împrumut. „Se va repune pe rol procesul civil și se va constata că acel contract nu mai este în ființă, adică instanța a dispus anularea acelui înscris și el a rămas păgubitul pentru că altă variantă nu are. Contractul nu mai produce efecte odată ce instanța a dispus anularea”, a explicat avocatul Bănicioiu, pentru Libertatea.
„Doamna a spus că nu poate să scrie”
Apărătorul bărbatului a explicat că greșeala pe care a făcut-o clientul său a fost aceea că la întocmirea contractului a scris contractul cu mâna lui și i-a dat debitoarei doar să semneze. La încheierea unui contract „de mână”, a explicat avocatul, cel care este împrumutat trebuie să scrie olograf că a primit banii, și nu „finanțatorul”.
„Legea prevede că un înscris sub semnătură privată cu dată certă pe care oamenii îl fac trebuie să îndeplinească anumite condiții de formă și de fond. Una dintre condițiile de formă este ca actul respectiv, indiferent cum se numește el, să fie redactat de cel care se obligă. Cel care ia banii, în cazul de față, trebuie să scrie cu mâna lui acel act. Doamna a spus că nu poate să scrie, motiv pentru care l-a redactat domnul. Banii s-au dat. Problema este că a fost anulat actul”, a mai declarat avocatul Ion Bănicioiu.