În goana după un tratament pentru COVID, experții cred că putem repeta greșelile făcute cu Ebola. Ce spun cei care au luptat cu febra hemoragică

• Numărul persoanelor infectate a sărit de 3,2 milioane, iar cel al deceselor se apropie de un sfert de  milion.
• Cifrele justifică goana după un tratament care să pună capăt pandemiei globale de COVID, însă o serie de experți atrag atenția că repetăm greșelile grave făcute cu Ebola.
• Se derulează zeci, poate sute de sudiile pe potențiale tratamente, însă toate sunt restrânse, nu de amploare.
• Iar multe dintre acestea omit o regulă importantă: existența unui grup de control, bolnavi care să primească placebo, pentru comparație.
• “Nu este etic să le refuzi unor bolnavi un tratament care i-ar putea salva”. Același argument a fost folosit și în 2014, în timpul epidemiei de Ebola. Rezultatul: găsirea unui remediu s-a întins nu pe luni, ci pe ani.

În 2014, în timpul epidemiei de Ebola, dr. Kent Brantly se afla în Liberia. A luat virusul de la bolnavii pe care-i îngrijea, iar starea lui s-a deteriorat rapid.

Se pregătea pentru ce e mai rău, își sunase soția să-și ia adio, apoi i-a fost administrat un medicament experimental, ZMapp, care l-a întors din drumul spre moarte.

Dr. Brantly a fost primul american care s-a vindecat de febră hemoragică. În câteva zile, a reînceput să meargă, iar starea lui era din ce în ce mai bună.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

ZMapp părea atunci răspunsul la Ebola, miracolul medical care poate pune capăt epidemiei de febră hemoragică.

În lunile care au urmat însănătoșirii medicului american, oamenii de știință nu au reușit să se pună de acord asupra unui protocol de testare a medicamentului, iar când, într-un final, a fost agreată o formulă, epidemia s-a stins.

Nu mai aveau pacienți pe care să efectueze cercetările, așa că studiul a fost trecut pe linie moartă.

Miracolul din 2014 s-a dovedit a nu fi chiar un miracol. ZMapp a picat examenul de eficiență împotriva febrei hemoragice. Din fericire însă, alte două substanțe au arătat potențial în oprirea evoluției bolii și salvarea bolnavilor altfel condamnați la moarte.

A fost dezvoltat și un vaccin pentru Ebola, însă testarea acestuia a fost stopată în cea de-a treia fază, din același motiv pentru care testele ZMapp a fost oprite în 2014: s-a stins epidemia. Nu mai era nevoie de el.

2014-2018, așadar, cinci ani până la obținerea unui remediu pentru Ebola. Noi conviețuim de doar cinci luni cu noul coronavirus și deja se anunță medicamente promițătoare împotriva COVID. Dar vom avea parte de un “miracol” gen ZMapp sau de un tratament care chiar să funcționeze?

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

Nu avem suficiente informații. Ca s-o spunem pe-aia dreaptă, în prezent, avem mai multe opinii decât date sigure, pe care să ne putem baza.

Martin Landray, profesor la University of Oxford, liderul echipei de cercetători COVID-19 din Marea Britanie:

Și mai e ceva: în lipsa unor studii ample, cu grupuri de control, cercetătorii înclină spre varianta a.

Lipsa grupurilor de control, călcâiul lui Ahile

În 2014 s-a procedat la fel. Grăbindu-se să obțină un remediu pentru febra hemoragică, oamenii de știință au omis importanța grupului de control – bolnavii care nu primesc tratament, ci placebo – în determinarea efectului pe care-l are noul medicament asupra virusului.

S-au ascuns după perdeaua unui act etic – nu poți să refuzi să administrezi tratamentul salvator unor bolnavi, lăsându-i să moară -, dar periculos în cercetarea științifică. Fără grup de control, studiile pot da rezultate fals pozitive.

Nu cred c-o să obținem suficiente date din această pandemie ca să facem un tratament eficient. O să fie ca la Ebola. Va trebui să reluăm cercetările și testările de câteva ori până să ne iasă.

Derek Lowe, cercetător din domeniul farma:

Încercări sunt și încă multe. Conform Informa Pharma Intelligence, o platformă de analiză și consultanță în domeniul farmaceutic, peste 1.200 de teste se derulează în paralel în laboratoare din toată lumea, în căutarea de vaccinuri și tratamente pentru noul coronavirus, și 260 de medicamente sunt în diverse stadii de cercetare.

Recomandări

Putin e „ca bunicul meu care se îmbată la o petrecere de familie și îi deranjează pe toți”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (III)

De ce se feresc oamenii de știință și medicii de testele “high-quality”, care ar arăta fără dubiu eficiența sau ineficiența unul medicament?

Aceste studii:

• trebuie efectuate pe un număr mare de pacienți, aleși din toate grupele de vârstă;
• pacienții nu ar trebui să știe dacă fac parte din grupul care primește tratamentul sau din cel care primește placebo, nici medicii care îi au în grijă. Această informație ar trebui s-o aibă numai cercetătorii;
• se întind pe câteva luni, nu zile, nu săptămâni.

Majoritatea testelor nu sunt atât de riguroase. Din cele efectuate până acum, numai 20% au întrunit standardele. Iar din cele care urmează să înceapă, doar 40% urmează protocolul.

Ann Meeker-O’Connell, vicepreședinte Vertex Pharmaceuticals:

Edward Cox, fost oficial FDA (Food and Drug Administration, instituția care autorizează orice nou tratament în Statele Unite), acum vicepreședinte la o companie din domeniul biotehnologiei, Regeneron, a insistat în 2014 pe testele comparative (medicament Ebola + placebo), explicând că sunt esențiale pentru obținerea unui remediu eficient.

Spune că regula se aplică și acum.

Dacă vrem un medicament eficient, trebuie să facem teste ca la carte, cu grupuri de control. Altfel, doar risipim timp, efort și bani. În momentul acesta, se jonglează cu prea multe variante și se fac lucrurile pe grabă, fără să se ia în considerare posibilele efecte secundare.

Edward Cox:

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News