ComenteazăModelul suedez de combatere a epidemiei de COVID-19 a fost lăudat și apreciat în egală măsură în rândul specialiștilor, acasă și peste hotare, dar un lucru este cert: țara nordică a înregistrat o rată a deceselor substanțial mai mare decât cea a vecinilor, scrie Expressen.
Diferențele de strategie au fost clare.
În vreme ce majoritatea țărilor și-au închis cetățenii în case, Suedia a ales o abordare mai relaxată, lăsând școlile, terasele și magazinele deschise și mizând în primul rând pe responsabilitatea oamenilor.
Până pe 13 mai, Suedia a înregistrat 3.313 decese, mai mult decât toate țările nordice luate la un loc. Și rata mortalității, calculată în funcție de populație, arată o diferență frapantă. În vreme ce Suedia are 328 de decese la un milion de locuitori, Danemarca are 91 de decese, Norvegia, 42, Finlanda, 50, iar Islanda, doar 29.
În Europa există însă țări care au înregistrat o rată a mortalității mult mai mare decât cea a Suedia. Printre acestea se numără Italia, Spania sau Belgia.
Cotidianul Expressen a făcut, prin urmare, o analiză și a identificat câteva dintre greșelile modelului adoptat de Autoritatea pentru Sănătate Publică de la Stockholm.
Turiștii întorși în Suedia din Alpi nu au fost ținuți în carantină
Epidemia din Suedia a accelerat după ce mii de turiști s-au întors, la începutul lunii martie, de la schi din stațiunile montane din Austria și Italia.
Însă Autoritatea pentru Sănătate Publică nu a considerat necesar ca aceștia să fie plasați în carantină. Agumentul: zonele din care veneau nu erau considerate focare de infecție.
Epidemiologul-șef Anders Tegnell a fost unul dintre cei care a subliniat că nu există motive de îngrijorare în acest sens.
Ulterior s-a dovedit că stațiunile din Alpii austrieci au reprezentat unul dintre cele mai mari focare de infecție, care au împrăștiat bolnavi în întreaga Europă.
Tom Britton, profesor de statistică matematică la Universitatea din Stockholm, crede că plasarea în carantină a turiștilor veniți de la schi ar fi redus numărul cazurilor de infecție și pe cel al deceselor din acest moment.
Dar doar viitorul ne va spune dacă țările care au impus acum restricții vor înregistra mai multe decese în viitor. Nu știm asta încă.
Tom Britton, profesor de statistică matematică:
Un alt critic al modelului suedez, Björn Olsen, profesor specialist în boli infecțioase la Universitatea Uppsala, este convins că epidemia ar fi fost redusă substanțial dacă turiștii veniți de la schi ar fi fost plasați în carantină.
Acesta a încercat să-l convingă pe Anders Tegnell, în februarie, de necesitatea de a-i plasa în carantină pe turiștii din stațiunile montane. Fără succes.
Olsen spune că principalele surse de infecție în Suedia, la începutul epidemiei, au fost turiștii din Alpi și oamenii care au venit din Iran.
Concluzie: Autoritatea pentru Sănătate Publică a făcut cu siguranță o eroare, spunând că doar oamenii care vin din anumite zone trebuie testați sau plasați în carantină. Această strategie a fost greșită și chiar Anders Tegnell o admite în prezent, potrivit Expressen. Experții suedezi cred că numărul infecțiilor și al deceselor ar fi fost mai mic dacă toți turiștii veniți din stațiunile montane ar fi fost plasați în carantină.
Teste insuficiente
Coreea de Sud a avut o strategie relativ asemănătoare cu cea a Suediei, în privința restricțiilor, dar a completat această abordare cu o campanie masivă de testare.
Rezultatul este cunoscut, Coreea de Sud fiind una dintre poveștile de succes ale epidemiei.
În martie, și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a îndemnat țările să testeze cetățenii cât mai mult posibil, dar guvernul de la Stockholm și Autoritatea pentru Sănătate Publică au ignorat acest sfat, scrie Expressen.
De fapt, pe 14 martie, Anders Tegnell a declarat pentru Aftonbladet că mesajul OMS nu se aplică tuturor țărilor și că, mai devreme sau mai târziu, se va intra într-o fază în care nu mai poți identifica toate cazurile de infecție.
În același timp însă, informațiile din Suedia arătau că nu existau suficiente resurse pentru testarea cadrelor sanitare.
Abia pe 31 martie, în urma unor apeluri repetate publice, inclusiv din partea unor politicieni, guvernul a cerut Autorității pentru Sănătate Publică să mărească capacitatea de testare.
Profesorul de statistică matematică Tom Britton crede că dacă această decizie ar fi fost luată mai repede, amploarea epidemiei ar fi fost redusă. La fel și numărul deceselor.
Opinia lui este de altfel confirmată de un studiu al Universității din Heidelberg, care spune că testarea masivă, inclusiv a persoanelor care nu au simptome, a contribuit la reducerea numărului de decese în Germania.
Scenariul este bazat pe ideea că persoanele infectate sunt evident izolate de populație.
Oricum, Suedia a încercat să crească, dar nu a reușit, capacitatea de testare până la cifrele dorite. Karin Tegmark Wisell, șefa Autorității pentru Sănătate Publică, a declarat pe 7 aprilie că ținta Suediei este de 100.000 de teste pe săptămână.
Între 20 și 26 aprilie, doar 24.000 de oameni au fost însă testați, comparativ cu 68.000 în Danemarca.
Pe 8 mai, ministrul Lena Hallengren a anunțat că numărul de teste trebuie să crească și a anunțat că un coordonator special a fost numit pentru a accelera testarea în regiuni.
Concluzie: Deși știa că nu are resurse pentru a testa măcar personalul medical, guvernul a decis abia pe 31 martie să mandateze Autoritatea pentru Sănătate Publică să crească capacitatea. Atât un studiu din Germania, cât și modelele unui statistician suedez sugerează că sporitea numărului de teste, combinată cu izolarea bolnavilor, ar fi putut reduce numărul infecțiilor. Suedia se află încă în urma multor țări atunci când vine vorba despre capacitatea de testare.
Personalul din căminele de bătrâni nu a fost instruit și nu a purtat măști
Criticii modelului suedez, dar și cei care l-au implementat, sunt de acord asupra unui aspect: autoritățile au eșuat în misiunea de a-și proteja bătrânii.
Problema principală a fost cea din căminele de bătrâni din Suedia, unde s-a înregistrat o mare parte din decese.
Fostul epidemiolog oficial, Johan Giesecke, spune că interdicția privind vizitarea căminelor de persoane din afară a fost aplicată prea târziu – pe 31 martie.
Ar fi trebuit să introducem această interdicție mai devreme. Acolo, Suedia a eșuat.
Johan Giesecke, epidemiolog:
O altă problemă discutată a fost cea a măștilor de protecție pe care personalul din căminele de bătrâni ar fi trebuit să le poarte.
Multă vreme, Anders Tegnell și alți oficiali ai Autorității pentru Sănătate Publică au susținut că măștile nu sunt eficiente și necesare. Și-au revizuit această atitudine după ce studiile au arătat contrariul.
Pe 2 mai, într-un interviu, Anders Tegnell a subliniat că simpla purtare a măștii nu este totuși suficientă și a avertizat că lucrurile nu pot fi simplificate așa de mult.
Dincolo de mască, a spus el, este necesar să ai un personal corect instruit.
Erik Salaneck, profesor specialist boli infecțioase la Universitatea Uppsala și medic la Spitalul Academic din Uppsala, spune că folosirea echipamentelor de protecție și instruirea corectă a personalului ar fi putut salva vieți.
Salaneck crede că guvernul și autoritățile sanitare au eșuat în misiunea de a pregăti cadrele sanitare și personalul din căminele de bătrâni.
Am avut luni pentru a ne pregăti, dar autoritățile au spus că problemele nu vor ajunge aici. Cred că este un caz penal. A fost un comportament iresponsabil, care a dus la multe decese.
Erik Salaneck, profesor specialist în boli infecțioase:
Asta cu atât mai mult cu cât măsurile care puteau fi luate erau destul de simple, spune specialistul.
Concluzie: Toți responsabilii din guvern și Autoritatea pentru Sănătate Publică sunt de acord că au eșuat în misiunea de a-i proteja pe bătrâni. Deși cercetările au arătat că măștile de protecție facială reduc răspândirea coronavirusului, nici Autoritatea, nici guvernul nu au cerut folosirea lor în căminele de bătrâni.
Imunitatea de grup, un țel îndepărtat
Unul dintre argumentele strategiei diferite folosite de Suedia în controlul epidemiei a fost cel al obținerii imunității de grup.
Profesorul de statistică matematică Tom Britton crede că imunitatea de grup ar fi atinsă în mod normal atunci când 60-70% dintre cetățeni s-au vindecat sau au căpătat imunitate într-un fel sau altul.
Dar pentru că comportamentul actual al suedezilor este mai precaut și respectă distanțarea socială, proporția necesară ar fi acum de doar 40-45%.
Modelele matematice elaborate de el arată însă că doar 25% dintre cetățenii capitalei Stockholm au fost infectați până la sfârșitul lui aprilie. Ar putea fi cu 5% mai puțin sau mai mult, spune Britton.
Autoritatea pentru Sănătatea Publică are estimări similare și spune că 26% dintre cetățenii din capitală s-au infectat până pe 1 mai.
Dar nici una dintre estimări nu este bazată pe teste, ci doar pe modele matematice, iar alți cercetători au ajuns la concluzii diferite.
Cercetătorii de la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra, spre exemplu, cred că doar 5-10% din populația capitalei s-a infectat până pe 1 mai.
Într-un interviu acordat pe 2 mai, Anders Tegnell spune că și oficialii suedezi cred acum că doar 10-20% din populația capitalei este imună, dar speră că totuși ar putea fi mai mulți.
Fostul epidemiolog oficial Johan Giesecke a oferit de-a lungul tipului mai multe cifre.
La mijlocul lui aprilie, el spunea că 50% din populația din Suedia și din Stockholm a avut coronavirusul. Pe 21 aprilie, el spunea că doar 30% dintre rezidenții din Stockholm au fost infectați. Pe 3 mai estima că un sfert dintre cetățenii capitalei au imunitate.
O campanie de testare derulată de experții de la Uppsala în anumite părți din Stockholm a găsit însă alte cifre. Mai exact, din 454 de oameni testați, doar 7,5% avea imunitate.
Unul dintre motive ar fi acela că virusul nu este prezent uniform în tot orașul, ci în clustrere.
Unele zone nu au nimic, nu vei găsi nici un om care să aibă anticorpi. Asta în unele zone din centru. Dar dacă te duci în cartiere precum Rissne, Tensta sau Rinkeby, atunci imaginea e cu totul alta.
Björn Olsen, profesor specialist în boli infecțioase:
Acesta, spune Olsen, este un semnal prost pentru cei care speră în imunitatea de grup, deoarece arată că infecția sare dintr-un focar în altul.
Olsen crede, prin urmare, că Suedia este departe de imunitatea de grup.
Concluzie: Specialiștii suedezi și cei de peste hotare care au dezvoltat modele matematice nu sunt de acord în privința numărului de cetățeni din Stockholm care au căpătat imunitate. O campanie de testare a aflat că doar 7,5% din populație ar fi avut virusul. Un expert suedez crede că anumite zone din capitală sunt neatinse de epidemie, ceea ce va întârzia semnificativ atingerea imnunității de grup.