„Suntem în greva foamei de astăzi, 17 mai 2020. Și vom rămâne în greva foamei până ce ne primim salariile de la administratorul Tayba, Arafat Mohd”, spune vocea disperată a lui Raafat Mahmoud Al-Saeed Ayyad, unul dintre cei 45 de muncitori străini abandonați la Sibiu.
După șapte săptămâni de când și-au primit ultimii 200 de lei de la afaceristul iordanian Arafat Mohd Ghaleb Mohd, egiptenii și tunisienii au decis să intre în greva foamei pentru a transmite un mesaj către ITM București.
Urmăriți VIDEO aici:
Oamenii sunt furioși pentru că s-au plâns autorităților începând cu luna februarie, dar primul răspuns a venit abia pe 6 mai de la ITM București.
Ultimul răspuns
„Locația era încuiată”, au scris inspectorii muncii în răspunsul trimis muncitorilor străini pe 6 mai, înainte de a-i sfătui să-și caute dreptatea în instanță.
Însă, oamenii nu-și permit o luptă în justiție. Nu și-au mai primit banii de la începutul anului, iar în ultimele săptămâni au supraviețuit din alimente donate de o activistă irakiană și de Crucea Roșie Sibiu.
Acum, greva foamei este ultima soluție pe care o au arabii pentru a fi văzuți de autorități. Scurta cronologie de până în acel moment oglindește cum, pentru acești oameni, pandemia COVID-19 s-a suprapus cu o decădere peramenentă a drepturilor lor.
Februarie: ce a făcut șeful biroului imigrări Brașov
La începutul lunii februarie, au încercat să caute ajutor, mai întâi de la Biroul de Imigrări Brașov, unde și-au petrecut prima lună și jumătate din 2020.
Șeful Imigrări Brașov, Gabriel Rășinar, chiar i-a chemat la discuții pe patronul iordanian al Tayba Europe Construction Company SRL și pe reprezentantul legal al acestuia, Florin Bădescu.
„Am vorbit categoric cu patronul. Chiar dacă nu era competența noastră să discutăm despre cum îi plătește. Tangențial, i-am spus că nu-i ok să-i aduci și să nu-i plătești. Am spus că o altă instituție a statului va reacționa în această privință. Dar nu era treaba mea”, a spus comisarul-șef Gabriel Rășinar pentru Libertatea.
Aprilie: cu jalba la ITM Sibiu
Însă nicio altă instituție nu a reacționat. Muncitorii au făcut următoarea plângere pe 9 aprilie la ITM Sibiu, care a redirecționat-o în aceeași zi la ITM București, unde e înregistrată firma Tayba.
Au mai urmat alte trei plângeri până pe 28 aprilie, dar primul răspuns de la o instituție publică l-au primit abia pe 6 mai, la o zi după ce inspectorii muncii au primit câteva întrebări cu rugămintea de a răspunde la ele, de Libertatea.
Mai: greva foamei
Pentru că ITM București a aruncat responsabilitatea pe muncitori și le-a cerut să-și caute singuri dreptatea în instanțe, cei 45 de egipteni și tunisieni au intrat în greva foamei în seara de 17 mai.
Însă Inspecția Muncii nu este singura instituție care a ignorat situația disperată a muncitorilor străini de la Sibiu.
Angajatorii au alertat încă de acum 6 săptămâni atât Ambasada Egiptului de la București, cât și Inspectoratul General de Imigrări și SRI.
În ochii legii, muncitorii străini au aceleași drepturi ca românii între momentul venirii și plecării de pe teritoriul țării. Această politică nu-i apără de discriminare, ci mai degrabă îi izolează complet. Se trezesc într-o birocrație pe care nu o înțeleg.
Ei sunt cetățeni vulnerabili tocmai din cauza precarității statutului lor și a datoriilor în care s-au îngropat pentru un contract în străinătate. Iar acesta este un lucru pe care autoritățile nu l-au înțeles în ultimii cinci ani, chiar dacă au crescut de peste zece ori numărul de lucrători străini admiși anual pe piața muncii din România.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro