ComenteazăAutorii studiului arată că topirea masivă a fost cauzată de temperaturile ridicate şi de modele de circulaţie atmosferică, devenite mai frecvente din cauza încălzirii globale, ce-i drept; de altfel, acest fapt sugerează posibilitatea ca oamenii de ştiinţă să fi subestimat această ameninţare pentru stratul de gheaţă.
Distrugem în decenii gheaţa formată timp de mii de ani. (…)
Ceea ce facem (studiul – n.red.) aici are implicaţii enorme pentru restul planetei.
Marco Tedesco, profesor-cercetător în cadrul Observatorului Lamont-Doherty de la Universitatea Columbia:
Stratul de gheaţă din Groenlanda, al doilea cel mai mare din lume, a înregistrat cea mai mare scădere directă a ceea ce oamenii de ştiinţă denumesc ”masă de suprafaţă” de la începutul înregistrărilor, în 1948, potrivit studiului, preluat de Reuters și Agerpres.
Doar anul trecut, Groenlanda a pierdut 600 de miliarde de tone de apă
Groenlanda a pierdut circa 600 de miliarde de tone de apă anul trecut, cantitate ce va contribui cu aproximativ 1,5 milimetri la creşterea nivelului mărilor, potrivit studiului realizat de Universitatea Columbia şi Universitatea Liege din Belgia, publicat în revista The Cryosphere.
Stratul de gheaţă din Groenlanda acoperă 80% din suprafaţa insulei şi ar putea duce la creşterea nivelului apelor cu până la 7 metri dacă s-ar topi în întregime.
Groenlanda a contribuit cu 20-25% la creşterea nivelului oceanelor în ultimele decenii.
Marco Tedesco, profesor-cercetător în cadrul Observatorului Lamont-Doherty de la Universitatea Columbia:
Cercetătorul a mai avertizat că acest procent ar putea crește chiar la 40%, până în 2100, dacă și emisiile de carbon continuă să crească.
Cele mai multe dintre modelele folosite de cercetători pentru a face proiecţii referitoare la topirea stratului de gheaţă din Groenlanda nu cuprind impactul schimbării modelor de circulaţie atmosferică – ceea ce înseamnă că astfel de modele ar putea subestima în mod semnificativ topirea viitoare, mai sugerează autorii.
Raport ONU: Nivelul oceanelor va crește cu un metru
Și un raport realizat de Intergovernmental Panel on Climate Change al Organizației Națiunilor Unite (ONU), publicat în septembrie, estimează că nivelul apelor oceanelor ar putea creşte cu un metru până în 2100; cauza este aceeași – creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Topirea unei cantităţi importante de apă dulce – ca cea a Groenlandei – ameninţă sutele de milioane de persoane care trăiesc în prezent sub nivelul apelor mărilor sau al nivelelor anuale de inundaţii.
Aceasta produce totodată modificări în salinitatea oceanică, fenomen care poate perturba ecosistemele marine.
Mai mult decât atât, sunt oameni de știință care spun că topirea straturilor de gheață care s-au format în mii de ani ar putea însemna încă un risc: eliberarea unor virusuri noi.